marți, 8 ianuarie 2013

Pe drumurile filosofiei Ateniene cu mama.

Astăzi...
Sunt 48 și debitez material de citit la plictiseala. Crecă' e o zi din ianuarie, vre-o marți? În numărătoarea inversă mai sunt cinci zile de vacanță.
Dis de dimineață pe la răsăritul zorilor îmi începe ziua la ora zece.
Ies cu doamna 001 nume de cod mama la o plimbare.
Scopul misiunii: o telecomandă, o factură și un card functional în afara țării.
Recompensă pentru îndeplinirea misiunii: o cămașă și o bluză în dungi.
Pe drumul spre casă după o recalculare a banilor cheltuiți în plimbare ies de trei ori peste bugetul meu săptămânal.
Zăpada proaspăt căzută și soarele orbitor îmi dau cateva idei pentru meditat creierului în stand by în timp ce mergem acasă. Înfiorator de mult.

-E greu să îți dai seama exact din ce parte a familiei îți moștenești trăsăturile chipului, deși, se spune că majoritare sunt din partea mamei.
Te-ai gândit vre-o dată de unde îți moștenești rațiunea?
Eu nu, dar am aflat fără să vreau...

Pe drum, probabil datorită celor patru sau cinci bancomate cu care am încercat să vedem o interogare de cont de pe cardul de debit în euro, mama își explica dezvoltarea tehnologiei de tranzacție a banilor pornind de la inventarea curentului care nu e mai bătrân de cateva sute de ani.
AM rămas surprins cu câtă seriozitate se implică mama într-un dialog folosofic de cercetatre pe o problemă de evoluție tehnolocică a civilizatiei de la invenția curenrului ce a facilitat rapiditatea dezvoltarii urbane.
Moștenit sau îndoctrinat în familie e' aproape tot una.

Ps. E cam aiurea să îți dai seama că ești unic doar pe un tipar moștenit genetic.





2 comentarii:

  1. Germenii gândirii! In sfârşit ţi s-a revelat adevărul. Curios e că deabea la un colţ de stradă, lângă un bancomat plictisit care bora euro, ţi-ai dat seama de rădăcina care ţi-a dat seva înţelepciunii... mama ta. Deabea acum când zăpada pe care o calcai în picioare intervenea in dialogul despre revoluţia tehnicii pe care-l purtai cu a ta dătătoare de viaţă in drum spre casă.

    RăspundețiȘtergere
  2. totul e degeaba cand totul e prea mult

    RăspundețiȘtergere