joi, 19 noiembrie 2015

exercițiu de imaginație

48 de contradicții cu sens

Ei bine toți au îngredere în știința ca fiind o arie teoretică ce definește formele înconjurătoare, problema apare când ea are pretenții de a înlocui existențe din afaria ariei ei de cercetare precum morala credința religia deoarece aceasta reprevintă o viziune a formelor cât mai exactă indiferent de religie cel mult primind onorariul ca aprobare a unor formule de exprimare religioasă. se presupune ca religia își primește veridicitatea prin exactitate științidică și logică ei bine ea are fenomen de exprimare prin dovedire personală și dobândire individuală în comuniune dar nu se cere niciodată a fi explivata teoretic sau așa cred...
 în urmatoarele cuvinte am să ies din tiparele dogmatice trăgând spre erezii înțelesuri intuitiv științifice deși din religie nu aș ciopli nimic ramanand o logică hristocentrică. A spus cineva in batjocură hristos a venit si pentru extratereștri? și i s-a răspuns depinde cum se raportează ei la hristos cel născut ca om pentru noi. Bun răspuns lab știițific întrebarea.
  am o teorie prin care pamantul este întradevăr un organis component al universului si că la început a avut forme de evoluție sub ascultare divină de temporalizare si decantare armonică a rocilor îmbibate cu apă pana când apa s-a scur ca zărul din brânză rămânând rocile de azi. dacă te întrebi cum s-au decantat ei bine din nori de pulbere în fulgi asternuți frumos ca zăpada. iar de jos munții se ridicau spre dravitatea de atractie a universului precum aburii spre cer. iar gravitatea și-a întors ce a avut nevoie. poate că totuși pământul e un centru și un leagăn ceraționist al universului deși el se află înconjurat de acesta ca de un părinte creator și protector. suntem conștienți că în spațiu au loc doua feluri de gravități cea a pamantului și cea înspre care se indreaptă aburii. ei bine căte o particulă din univers se află și pe pamânt nimic din univers nu e străin pe pământ de aceea dacă scoatem un atom și îl descompunem în spațiu s-ar putea să se manifeste precum unele galaxii ce amana praf și lumină dacă universul este rumegușul si reziduu unui lucrător ce a muncit la crearea pământului. dacă timpul la auzirea primului cuvânt a început să existe. dacă o dată cu timpul a începuc să fie temporalizată o ceva ce e reziduu ceator di lumină. dacă viteza luminii nu e cea mai mare viteză ci e chiar cea mai mică gravitația fiin o altă forță ce mișcă submaterii mai mici decât fotonii de lumină cu o viteză mai mare ce se manivestă ca o forță ce din cauza viteze nu trage spre sursă ci contra ei datorisă spiralării pliate din cauza fineții materiei ce o mișcă cu o vitesă imaginabilă.
dacă există viață nu e o îtrebare corectă de ce nu fiecare conglomerație de lumina este un cem al prezenței vieții înconjurată de lumina. dacă expansiune universului a început de pe pamant la creație și cu timpul se îndepărtează ca valurile unei pietricele aruncate în apă acoperind lipsa cuvântului cu prezența lui, prin urmare a ordinii rânduite în univers. dacă totul este deja descoperit și noi trebuie să le unim în orbinea facerii biblice ca un puzzel în o ramă?
 P.S. nu credința e problema ci refuzul de a fi liber în una deja creată desăvârșit.

duminică, 15 noiembrie 2015

Viața nu e lumea.

48 DE OAMENI ÎMPOTRIVA CELORLALȚI 47

daca te lași în voia vieții vei trăi dacă te lași în voia lumii, lumea te va fute și se va căca în pâinea ta.
NU spun ca lumea nu merită șansa de a fi considerată bună, ci spun ca tu ești cel ce oferă lumii ocazia de a face o faptă bună cu tine. abia atunci cănd oferi unei singure persoane așteptările unei vieți mai bune te aștepți ca el să fie altfel, dar tu nu te comporti cu nimic diferit față de restul lumii, pe când față de restul lumii de fapt atitudinea ta ar trebui sa fie ca față de cel ce îl aștepți ca sa fii unică și observată din mulțime, că de aia nu să ghicească - că tu ești albă ca zăpada din spatele maștii de craiasa zăpezii.
toți vor de la tine să te ridici la standardul așteptărilor lor dar dacă te ridici acolo vei intra in conflict cu nonvalorile lor prin urmare toți vor o lume mai buna dar ei vor sa aiba dreptul sa fie cel rău si profitor dintre cei buni. toți vor dreptate și adevăr să li se dea, pe o parte cer și pe de o parte strigă că nu îl vor dar e dreptul lor să aibă șansa la mai bine dar să nu facă nimic cu el lasandu=l spre irosire aruncat  la gunoi.
nu sunt eu moralizatorul lumii dar vreau sa fiu lăsat în pace, vedeți-vă de revoltele voastre de morții voștri și eu îmi voi vedea de liniștea mea și cand voi fi liniștit nu îmi va mai păsa de voi. vreau să dorm și să mă scald într-o odihnă leneșă și lungă și pe nimeni să nu îl doară de cât de moale cald și odihnitor îmi e așternutul, iar pe cei ce îi irită faptul că eu dorm și ei muncesc, am o trompă lungă groasă și mare spre îmbrățișare ca să le treacă dorul de mine. nu sunt ajutorul nimanui și nu considera că sunt obligat să te ajut dacă nu poți să faci o treabă singur, înseamnă că ești incapabil, vezi-ți de treabă și nu mă fute cu problemele tale. dacă nu ești capabil să fi exemplu de standard nu aștepta mai mult de la altul decât poți oferi tu, dar dacă ceri ești un cerșe tor ghebos cu haină de prim dictator al prostieu umane împotriva căreia te revolți, ești cel ce revoltă masele prostimii esti conducătorul prostimii este cel ce conduce această armată împotriva propriei prostii  ce nu o vede insine dar si-o imaginează că toti o au deci are dreptul să se revolte impotriva tuturor.

P.S. Cine mă salută în următoarele 40 de zile îl înjur cadou de dulce de o să se crucească de uimire.




marți, 3 noiembrie 2015

Când am început să trăiesc cu jumătate de măsură

48 de etichete pe niște sticle de alcool

păi dăcă totul ni se trage de după faptele noastre cum de dăm vina pe altcineva pentru cele ce ni se trag. se aud sunete de răsculări si trompete de strigare. si eu sunt mânat doar de dorul de a auzi vocile mai de aproape. cand oameni incep sa huleasca ultima lor speranță inseamnă ca au nevoie de un scop al vietii pentru care să lupre si sa pateze cu suflete hârtii goale. când bunicii au luptat in razboi parinții la revoluție iar copii la proteste nepotii nostri vor intelege că lupta e cu sine. si când mai multi de sine se vor schimba si vor incepe să muncească și să are nori și să planteze stele strigătele lor nu le vom auzi tot noi ci zorii zilei care vor inceta să mai răsară până când cei ce nu vor să facă binele nu vor mai face răul si viața si-o vor pune la învoială pentru adevărul pe care viața își gonește cărarea. cân copii au inceput să strige la statui demisia rusine îi va fi artistului ce a luat bani să o modeleze benevol. iată că deși fiecare își dorește lenea simte durere atunci când strigă alături de fratele lui că sângele lor asteaptă să fie vărsat pentru o dreptate goală a unuia ce doar cu o semnătură poate aduce tăcerea multimilor sau strigătul mut din spatele luminilor cu fum. dacă zgomote de fiare sună prin cer atunci libertatea lor e pe drum. dacă lupul trimite la ușa vulpii iepurii să strige depăduchierea. ursul se va simți jenat de mulțimea ce îi propune la balcon vino și ne ajută sau fine împotrivă.
a cui e vina? mă simt personal jenat că trebuie să lucrez pentru cineva ca să trăiec din banii pe care îi primesc de la o mână tremurândă. am ajuns oare acolo unde totul e pe gratiz? mi se pare că istoria incă nu a ajuns la pagina noastră. de ce nu învățăm la scoală despre noi? despre ce mai putem descoperi despre tot ce suntem capabili. incă ni se spune că nu avem loc pe pămând. dar vom triga și vă vom arăta că suntem vii și avem loc nu peste voi ci noi cu noi si voi vedeți-vă de treabă fără noi, că noi nu mai suntem cu voi. de voi nu sunteti cu noi și nu ne deranjati pe trumul nostru spre casă pentru că ne vom lasa călcati in picioare inainte de a ne insoti cu voi ca să ne conduceți acasă.

P,S. Dacă uman este să trăim. nu vă omorâți pentru umanitate pentru că veți lupta inuman și darul va fi moartea si atât.