duminică, 25 mai 2014

Flori litere, cuvinte poezii, titluri proverbe.

Un ultim trandafir, din cei 48, zvârlit pe mormântul iubirii.

Soarele nu se ascunde după stele pentru că sunt ascunse după lună. Tăcerea nopții luminează taine de necuprins prin transcentul întuneric neantic... bla ... bla... drăgălășenii.
Băi, greu cu femeile astea, săracele fete nici ele nu stiu ce vor, apăi de unde să știm noi, dar nu aici e problema. Problema e acolo unde un bărbat oferă femeii ceea ce dorește de la ea, și vine problema: dacă ea dorește împărtășiri dincolo de zvâcnirile sufletești rămâi față palidă și te întrebi ce-s alea.
O mică vibrație a unei bucurii aparente, un păcătos o poate recepta ca pornire pătimașă. Dar înțelegând logic nu există dorinți nepotrivite în tainele parfumului și frumuseții unei flori ci doar ademeniri la puritate, după aia fiecare face ce poate cu floarea, unii o rup, alții o calcă sau o pierd, dar floarea face doar ce știe: să crească, să înflorească, să se fecundeze, să se ofilească și să se regenereze oferind exemplul altol flori. Problema ei e rezolvat dar mai sunt si cele de mediere dintre cei doi, una este cea de comportament, atitudinea în abordarea florii e firească doar prin credintă, adică un plan, nădejde, adică încredere că o scoți cu bine la capăt și dragoste asta fiecare de cat e capabil și cât poate duce, mai rămâne problema bărbatului. În grai moldovenesc e simplu: trebuie să facă o curte în jurul florii să o sape la rădăcină și să o ude la nevoie.
Trecând la alte probleme apar câte o dată unele momente potrivite și reacții instinctuale. Eu sunt genul de om care aleg sa părăsesc o prietenă ca să câștig un prieten bun, mare prostie care are un simplu scop: după ce femeia te părasește suferi după ea pentru că era unică, și toate sunt câte un pic, în timp ce după ce te cerți cu un prieten, o zi bună și la revedere. Cum râmăne cu cele scăpate; umbli după ele să îți iei la revedere pentru că nu ai avut ocazia sau speri la schibări de vreme...
 O altă calitate ce o dețin cu mândrie e aceea că prietenii mei intră în probleme cu prietele lor datorită sfaturilor eficiente.
P.S. Tăbărâți pe cireșe ca graurii! Știați că puii de graur fac cea mai mare galăgie din cauză că țipă la părinții lor să le dee de mâncare în timp ce ei stau cu cireșele sub ei?

duminică, 11 mai 2014

Adevărul

   Audi A *4 1,*8

   Un numar la întâmplare ce și-a găsit originea, similaritatea și dreptul UNEI IDENTITAȚI. Asta este adevărata origine a numărului sau identității online a acestui blogger.

   Sunt Valentin. Dar dacă așa mă cheamă oare sufletul este și el un valentin. Așa sunt recunoscut prin Botez și identitate. Sunt format din materie organică și un suflet unic, dar ce mă face un valentin. Orice materie e perisabilă, orice metal își poate pierde valoarea, orice masinărie se poate strica ireparabil, dar ce mă face a avea și a fi un nume, ce mă face să fiu cel ce sunt, un valentin.
   Poate că viața e maleabilă dar dacă o întinzi la maxim timpul nu iartă, el este unic și ea se poate pierde doar o dată. Oricât s-ar împuternici omul, viața rămâne tot fragilă. Dacă puterile firii întrec puterile vieții sufletul rămâne tot un puf purtat în vânt.
   Unde se află limita de rezistență a vieții nu începe nici nonvaloarea, nici non existența, atotexistența sau controlul dobândit în viață ci începe exercitatea puterii sufletești. De el nu se atinge nimeni, el poate fi atins și îmbibat doar de ură sau iubire, rugăciune sau singurătate. Ce pierzi când viața își pierde controlul rămânând cu un suflet deschis luminii fizice? Un zâmbet, o lacrimă sau un apropiat? Dar ce faci cand ți-l riști provocării vieții? Îl acoperi de întuneric cu pământ, cu noapte, cu umbră prin fum.
   Viața pământească întotdeauna se oprește la nimic. Atunci cât sa vrei de la ea? Câtă putere ai să o dobândeși dacă nu ai puterea să te oprești? Același nimic îți ia totul făcându-l nimic în forma deformată a nonvalorii. Și totuși, cine apără integritatea trupului în similaritate cu sufletul chiar dacă materia se pierde.? Răspunsul e simplu, cineva a ridicat moartea la rang de viață.

P.S. Accelerezi pui frână dar pământul nu îți primește oprirea, ce faci?