miercuri, 31 iulie 2013

Scopul si destinatia.

  48 de transhumante sufletesti.

  Plictiseala duuce la lipsa vietii pentru ca duce la pacat Pacatul este prezenta singuratatii adica omul care crede ca este singur tocmai a pacatuit.
 Dar ce, nu, este singuratatea?
 Este urnirea din loc, este prima extrema din care cazi cand te izolez in multime. A doua extrema in care te urci este ratacirea sau indepartarea de scopul si duata vietii.
  Acesta nu este un discurs teologic ci un indemn la viata tocmai de aia am sa vorbesc despre moarte.
  Scopul si durata nasterii pe pamant! Sau traieste pana mori. Moartea nu e sfarsitul vietii asta inseama ca nu e opusul vietii si nici macar al nasterii ba chiar este sinomim cu nasterea. Atunci care este antonimul mortii? Antonimul mortii este moartea insasi. moartea nu este sfarsitul, pentru ca de obice vezi trecand moartea altora si nu pe a ta, asta inceamna ca sfarsitl tau nu conteaza pentru ceilalti, pentru ca nu are nici un impact asupra ta, pentru ca abia te-ai nascut dincolo si esti singurul responsabil pentru non egoismul tau din timpul vietii invizibil transcendente. Moarrtea este o incetare a relatiei  dintre oameni, logic vorbind dar cum se face ca viata nu e pe dosul mortii ci e tot ce nu este moartea ba chiar si moartea cu totul inainte si dupa aceasta trecere scufundare intunecare luminare suferintaincatusare  sau eliberarea linistii ce primeste viata de dincolo.
  Daca te intrebi de ce vorbesc despre moarte, raspunsul e ca poate sunt prea viu sa nu vorbesc despre aceasta clipa pentru ca unui om mort si-a dat duhun intr-o cl-pa moartea unui om nu dureaza zile un om mort a fost viu si nu mai este dupa un moment moartea este diferenta dintre o persoana vie si lipsa sigur permanenta a prezentei acelei persoane.

P.S. Cand te plictisesti nu muri!