numaratoarea zilelor in care castig lupta cu mine 1

Inceput de 48 de ori si se va termina.

  Cu linistea in alb si negrul lor, alaturat obstirilor sfarsite de naduf, trec prin intern din vis la viata cu vesnic imbibata; nimicul e cu mine. Asculti inima  cum bate, albul tipator indoapa cu umbre inundate de lumina, nodul ce se destrama in cristal fin de carbune. Cine este cel ce trage spre sine acest alb vid, ca varul fierbe in sufletul mocnit in durere, pocnituri de scantei sar prin luminile ochilor. Invelit in nor de fum si ceata, dens, accept lumina cenusie sa razbata descultul suflet inhamat din greu la caderea lui usoara, plutind pe calul salbatic muribund. Cazi lunina cu taisuri grele stravezii si arde-mi ranile singerand negru, durerea a murit, fibrele razeleor transante dor apasator. Apus in intuneric, zvacnesc sugituri de teama, nesiur al golului din inconjur, neantul slab spulbera lumini spargandu-se valuri statice de raze lipsite de origini. Trec si vad cum trec trecuturi firave, umbre ale celor ce dor atinse de gol, prinse in plasele imbratisatii viguroase in neadevar. Cu timp imbatranind viul din plecari cu dezgoliri nascute in carne fraged imbratisata astern asteptarea culcata pe sfarsitul ce trece.
   Linistea, a sters cu grija firave ganduri  cu ispite grijulii. Ura din aer imi impinge fata spre sarutul vietii si mortii. Atent doar la simpla durere, trista intelegere se leagana umbrindu-si vederea cu sinele intunecat. Exodul trecutului asterne dinspre viitor vifori, grabit tavesez spre singurul meu timp al nimanui. Nestirea zacuta ferita de haz razbate incordari vide prin individul indefinit tremurand frica retezata in fata taisului propriei sabii. Destulul striga nevrand incorsetarea sinelui in sine cu siguranta incordaraii insingurate. Griul cu alb intunecat, la mine, zbiara muta moarte cu racnete surd zgomotoase. Inpotmolit in ale sinelui ingreunari razbate viata infundata cu ea cu spatele la adevar dorind un singur adevar crezut in sinea lui. Si vin si plec lumini, si nori nu le umbresc plecarea, si cu lumini luandu-mi sinele tavalindul prin intneric luminandu-i mai apoi ura cuibarita la caldura penumbrei.

P.S. Mai atent, mai lin, mai simplu, mai adevarat, mai trist; mai singuri si nesingur insingurarii, linistea ti-o voi urla tiuind in timpane tintuit, potoleste-te si pleaca doar o data; promt, prezent, promit; dar nu destul..; ingandurat, frumos; destul.