Fise de lectura XXVII

 48 de texte

Se pare ca pentru a intra in tagma monahală ai nevoie de deplinătatea funcțiilor sociale mentale si fizice pentru a ți asigura o călugărie sănătoasă asta înseamnă ca un creștin are nevoie de întregile capacitați fizice mentale si sociale pentru a manifesta o credință sănătoasă însemnând ca nu iese cu nimic din peisajul unei societăți care se manifesta firesc artificialul fiind doar o ploaie trecătoare pentru cei care se comporta firesc si fac cele firești din fire apoi in contact cu religia punând paravan normalității firești înaintea viforelor sau voințelor neformați ce se doresc generalizate si legiferate mai mult se pare ca cei ce sunt izolați intr un firesc nici măcar nu simt trecerea vremurilor sau a războaielor auzind despre acestea dar retragerea lui inaccesibila in creierii munților a vitregit vremile făcându-le intangibile firescului nemeritand efortul dusului si a intorsului

In alta ordine de idei atunci când vitregesti bunăstarea vecinului îți atragi propria osândă sub o forma sau alta ajungând o altfel de înțelegere a pildei sărmanului lazar care înseamnă cel ajutat de Dumnezeu  observa prezentarea cerului căruia simțurile ii sunt ocrotite sau orbite de cele m-au scumpe facilitați apoi ale celui căruia nu primește empatia celui care are din belsug si rămâne captiv pana la moarte searaciei lipsurilor si bolilor si foamei pana la niveluri in care si câinii de paza de la poarta bogatului i se făceau mila de sărmanul om ce li se părea familiar sau poate la casa bogatului nici câinii nu aveau ce mânca din firmiturile de la masa lui problema e ca animalele își ling rănile pentru a le dezinfecta si vindeca vedem ca sărmanul era atât de bătut de soarta ca abia câinii se îngrijeau de rănile lui apoi ii vedem in viața de apoi amândoi o viața privilegiata poate si exclusivistă la care săracii nu au șansa prin moștenire prin munca șansa sau educație altu o viața nici măcar sortita de a fi sluj i ci un exclus al societății intr o stare socială ermetica fără scăpare problema este ca intr o societate Avrămica străinul si sărmanul sunt luați in considerare de aceea sărmanul care nu si a primit partea legală divin confor legii egalității sau sansei de a ieși din neputința si o dobândește in viața de apoi astfel legea naturală a compasiunii si împărțirii săracului care le a lăsat si prin lege nu doar prin liber arbitru sau lăsat la liberă conștiința si a primit partea datorata prin lege in viața de apoi adică legea lui Avraam îl poarta in sân așa cum legea lui Avraam trebuia sa lucreze in conștiința poporului ales ia cel ce a vitregit legea de echilibrul sau se afla in afara legii inserând de lipsa cu care a lipsit sărmanii pe care ii vedea dar pe care ii ignora pentru a auto ermetiza starea lui de bogăție astfel un bogat rămâne dotat doar dacă nu împarte bogăția astfel un bogat se bucura de bogăția lui punându o doar in slujba si satisfacerea simțurilor lui si doar ale lui astfel știind ca nimen nu îl poate egala in răsfăț sau sa aibă un răsfăț mai mare ca al lui interzicând accesul la răsfățul lui celor sărmani pe care ii cunoaște nominal apoi vedem ca cei care nu au făcut ale legii se afla intr-o prăpastie in fundul acesteia sau de cealaltă parte a acesteia fata de cei care au împlinit legea sau fata de cei care au fost excluși si Vitregiți de soarta neavând aces la bunătățile vieții din cauza celor care au păstrat bunătățile lumii doar pentru ei din ignoranta rea-voința lipsa de compasiune sau pur si simplu iubirea de bogăție fără limite si fără empatie orbita de dorinta de a di satisfăcut pe deplin de propriile facilitați si resurse fără a se gândi ca toate resursele lui sint domandite din resurse disponibile egal tururor adică cele lăsate de Dumnezeu pe pământ la timpul lor  apoi vedem starea celor doi in viața de apoi si regulile aceatei anime-uri nu are acces la viața anterioară si chiar dacă ar avea nu ar încalcă legea avramica si a prorociile care a legiferat clar echilibrul care străbate liber cele doua lumi adică cele respectate in prima se găsesc in a doua iar cele agonisite in prima risipite in a doua si cele împărțite in prima primite in a doua si așa mai departe

P s iată ca grabnicul ajutor al sfinților la care pelerinajele se fac grabnic pun pe fuga pe calea spre bine si pe cei ce in dorea doar ca oferă si obligativitatea urmării acestei cai o data ce o dorești si ai ocazia sa o urmezi