48 de legi desavarsite
gasim in istorie popoare care au incercat sa recreeze sau sa intrevada momentul creației rostul si organizarea vietii de apoi legile de guvernare a unei societați dreprurile cetățelipor si statutul omului in structura societatii locul lui in cult si in viața de apoi in funtie de rolul lui in societate si in familie cultele religioase fiind mistificarea unor manifestari naturale apropiate cum ar fi vremea cerulciclicitatea sezoanelor reinvierea naturii bunastarea animalelor recunoscand ca nu predictibilitatea bunastarii depinde de vreme astfel personificandu o incercand o convingere sau o controlare a acesteia in functie de un anumit comportament adoptat de societate tratarea cu respect si disciplina a naturii avand ca rezultat o bunastare viitoare ce putea fi considerata o recompensa pentru disciplina si respect prin adoptarea unui comportament nedestructiv ba chiar restrictiv evitand epuizarea resurselor naturale problema ca omul trebuie convins si impresionat de o imagine impunatoare atragatoare si familiară precum ferocitatea unui crocodil puterea unui animal de povara determinarea unei pasari de a zbura la o inaltime in afara campului vizual sau animale care traiesc sub pamant personificand aceste apropiate imagini cu fapte petrecute in ilo tempore sau intr un timp al creației cand conlucrarea fenomenelor naturale era intrepaatrunsa cu puteri si fapte supranaturale controlate de o rațione creaționista definitivata de pacea definitiva in care se aflau dar totusi apeland la acele puteri imaginare pe care inca le aveau dormitand acele personificari participante la fenomenul creaționist fiecare societate sau grup de societati craind un cumul de conventii sociale care se decantau intr o perpetuare peste generații devenind culturi și civilizații care imprumutau zeu si semnificații unii de la altii adaptandule nevoilor autohtone de comportament cultic si social asigurant prin filiera cultica treptele naturale prin care trebuiau rememorate fenomenele naturale care determinau schimbarea sezoanelor si pregatirile pentru urmatorul sezon de plantare ingrijire recoltare sau conservare a resurselor naturale intr un cadru festiv orcanizat cultic si social
trecand peste aqspectele organic organizatorice lale unei societați de succes ridicand structurile sociale la ranguri de privilegii cum ar fi apararea educatia cultul administratia agricultura dar pana la urma ajungem si la statutul femeii in societate si toate reprezentarile ei in personificarile bunastarii agriculturii cultului celulii sociale si asa mai departe pentru ca la nivel de structura sociala integrarea statutului femeii trebuie integrat pentru a facilita perpetuarea societații succesul unei societati depinzand de modul in care femeii i se ofera protectia si excusivitatea in procreere modul in care o femeie are stafilitate sociala si continuitare reprezentand viitorul societatii ajungand la nevoile si drepturile fundamentale ale unei femei dreprul de a fi protejata de un singur barbata fara a fi parasita dupa ce ii trece rolul procreativ si educativ drept pe care in mod fiziologic natura il impune nu il cere optional sau aleatoriu dedicarea exclusiva a femeii prin iubire protecție protejare si perpetuare apoi eliberare in sociatate printr o continua ocrotire asupra copiilor ei indiferent de varsta este o activitate sociala si o nevoie psihologica constanta
plecand de la aceasta idee vedem ca deși ideologic vedem ca in identitatea creștina prin femeie reuseste ingerul cazut sa prezinte umanitații roadele desparțirii de protecțtia grija și umbrirea divina ba char caderea din viața pe care o ințelege mai apoi drept moarte incluzand toate constientizarile din sine drept manifestari egoiste ale sinelui descoperind ca fara dumnezeu existența este goala de sens descoperind in narcisismil intrinsec al sau o eroare in propria existența identificand irelevanța dorinței ingerului cazut și a goliciunii lui fara dumnezeu in acelasi timp vedem si simtul nealterat al omului de a observa neprezenta lui dumnezeu si cautarea reintregirii prin acoperirea rusinii inexistentei voii lui dumnezeu in sine actul procreator apartinand voii lui dumnezeu lasata ca identitate procreatoare smulgerea din sanul lui dumnezeu al actului creator insemnand si o dezlipire a urmașilor de albia in care dumnezeu a lasat viața creației sa curga dinspre si inspre dumnezeu acest simț fiind imparțit intre femeie si barbat barbatul fiind initiatorul creațiai iar femeia incubatorul ingrijitorul si dezvoltatorul vieții ambele fiind calitați divine sub alimentarea si legatura directa a iubirii și ascultarii creației de ordinea vieții sau formele finale ale omului adult in dezvoltare sau reprezentarii directe a imaginii naturale a lui dumnezeu in creatie descoperim si identitatea acestei caderi indreptarea punctului focal al observarii dezlipirii sale de ritmul armonios al vietii acela fiind relfuxul din dumnezeu si apoi inapoi spre dumnezeu ca o iubire oferita si reimpartasita drept multumire pentru ea de a trai dar in acelasi timp si observarea divinului daruind viata din iubire si primind iubire datorita vieții acesta fiind si organizarea intrinseca a existenței astfel vedem ca femeia prin cadere si perpetuare a caderii primeste responsabilitatea de a reintroduce in fluxul normal al vieții persoana prin care pacatul va muri in om pacatul devenit oranic si identitar omul apoi reinviindul si readucandu l la viata fara pacat pentru ca obiectivul pacatului este moartea ascunsa in spatele consimtului despartirii de dumnezeu drept consecința a iesirii din fluxul existenței flux identificat drept iubire datatoare de viață iar pacatul neputand transcede moartea singurul care exista in exteriorul mortii este dumnezeu - aceasta fiind o realitate intrinseca a celui ce decire constient sau inconstient sa se desparta de dumnezeu intrinsecul devenind o existența comuna a tuturor celor care se identifica in acest loc in care si cu care dumnezeu nu se identifica acesta fiind un gol in care libertatea de miscare a decis sa nu se indrepte spre obiectivul vieții ci impotriva lui ( si observam ca femeia este stapana vieții fara a fi o resursa independenta a acesteia de aceea femeia devine importanta si stapanitoare si creatoare de viața in functie de cate resurse iioferim resurse sentimentale ocrotitoare si in acelasi timp de comunicare comuniune si impartasire al efortului creatiei fara inchiderea si continuitatea cercului iubirii resursele neputand fi impartașite in afara cercului iubirii decat spre extindera celulii in care dumnezeu coexista cu cel ce impartaseste resurse asa culm le impartaseste creatorul impartasind noi ne afiliem unei actiuni naturale a universului intrand si contopindu ne in acest sens al vietii constient sau inconstient de aceea observam ca femeia are un rol intrinsec in sociatate obiectivul societații fiind orientat extrinsec astfel vedem ca cu cat societatea investeste in sine cu atat ea se dezvolta spre exterior iar cu cat se dezvolta spre exterior luandu si atentia de la interior in mijlocul acesteia fiind femeia cu atat sociatatea se destrama din interior fiind expusa pericolelor exterioare ba chiar ignorarea femeii rezulta in cautarea nevolor sale intrinseci in resurse exterioare contrar regulilor de dezvoltare intrinseci raul crescand din interior ca o celula divizatoare
cel care poate crea un izvor din sine al vieții chiar si din interiorul moatii relocand izvorul vieții prin iubire in interiorul ei de aceea se trenscede pe sine prin moarte pentru ca nimeni nu poate reoferi viata unui mort decat doar cel ce a creeato vedem aici ca divinitatea si originea existenței nu este un fenomen natural vointa supranaturala a vreunui animal sau fenomen geo meteo astral din care accidental sau voit cu o consecinta sau alta rasare sau apare din nimic un om ci originea coborata in existența care incepe sa miste anumite calitati interne in o anumita forma care evolueaza spre iubirea intra trinit iar singura formula matematica prin care se rezolva exactitatea acestui transfere si relocari a omului in interiorul integritatii creației ce urmeaza un flux creativ conform regululor divine este sa prea sacrificiul parental prin libera consimtire a fiului sa ridice prin sine acest pacat sau mai exact umul in care s a personificat pacatul prin ghidaraea sentimentelor si vointei omului spre lumina luminand calea si descfundand drumul firii spre revenirea la asemanarea cu dumnezeu astfel observam un dublu standar cand evrei cer jertfa lui dumnezeu sa fie pe capul lor si a urmasilor punerea mainilor semnificand o transmitere a unei naturi naturii pacatului naturii iubirii naturii harului asa observam ca nedorirea lui dumnezeu de a muri si durerea lui din gradina ghetsimani este o durere reala premergatoare jertfei curațirii pacatului din firea omului iar strigatul de pe cruce este strigatul durerii omului parasit de dumnezeu care a fost izgonit din rai dar care fagaduinta reprimirii in sanul raiului s a implinit urmand ca dupa inviere pacea in lume sa devina o realiteate in prezența lui dumnezeu care a revenit in firea reintregita a lumii readusa din pribegia in care a plecat dupa despartirea de dumnezeu
astfel ajungem si la jertfele de animale prin care transmitem la nivel faptic si ritualic pacate multumiri cereri si alte nevoi umane asupra unui mesager animal sacrificat pe inaltimi cu seminificații religioase in locuri in care prezenta divina s-a transces in aceasta realitate acesti mesageri in zilele noastre devenind martirii care tot luati din lumea aceasta fara vreme dar dedicați prin proprie voința desavarsirii prin curmarea vieții
apoi vedem in istoria vechiului testament ca dupa primii oameni alesi de dumnezeu care se dedica prin libera vointa firii dumnezeiest savarsind firescul divin al lumii in lume primind firescul divin al belsugului vietii deschizand vistiieriile cerului prin comportament firesc in voia vietii si a lui dumnezeu din firea vietii desi despartiti de firea divina ei se auto sacrificau mortii naturale acestei lumi in scopul unei vieti vesnice chiar daca intangibile pana la mantuitor starea prolifica din tara egiptului fiind tot rezultatul unui sacrificiu al unui frate si fiu contra unei sume de bani deja observam ca amprenta unui eventual eveniment de rascumparare divina prin sacrificiul unui singur om care va aduce un popor pe cale unei vieti pe adevarata cale a vietii cea a unirii in bunastarea divina revassata in ceratie prin creatie apoi acest popor care nu s-a amestecat in faptele ritualice nenaturale firii ale egiptenilor dar aperceptiv intangibil divin firesti umane
observam distincția dintre poporul ales care un mod natural primesc bunastare si poporul egiptean care depind ritualic si legislativ social de bunastarea muncita si administrata central si social robi fiind cultului conducatorului si claselor administrative dar nedreptatea apare cand robii primesc tratamente contrare bunei purtari umane fara influența directa a unei consecințe astfel poporul intra in atenția divinului pentru decantarea in istorie culturala si sociala a faptelor divine ce urmeaza sa se reverse in chip vazut asupra lumii astfel moise ii scoate din robiia egipteana tine poporul in carantina patruzeci de ani mentru a definitiva contura si curața identitatea comuna a poporului drept un popor sub o indrumare legislativ divina astfel poporul devenind un organism viu in dumnezeu suportand consecințe directe ale acestui legamant contractual care aveau ca termeni recuperarea chipului divin prin legislație obiectivul contractului fiin primirea poporului in imparatia cerului prin respectarea si transformare voita sau nevoita a manifestarulor sociale sub o judecata divina astfel poporul primeste constient sau inconstient fiind de natura caderii adamine din firea lor si ca aceste legi sub forma de catehumenat reprezinta p stare premergatoare a poporului pana cand vor fi pregatiți pentru realitatea primirii fiului lui dumnezeu mantuitor in mislocul lor
mai tarziu vedem ca poporul priveste social popoarele din jur si doreste alte forme de guvernare dar si de expansiune a teritoriului astfel se reuseste o adaugare a unui punct contractual cel al imparatului sau loctiitorului teocratiei dar nu al lui dumnezeu din fruntea poporului ci un mijlocittor poporul fiind avertizat ca starea umana a imparatului va iflienta direct starea poporului regele primind autoritatea de stapan al sortii poporului dar dupa cum vom vedea nu si a bunurilor nejustificate asupra poporului dar ce este important in aceasta perioada istorica este ca david organizeaza a doia perioada a dezvoltarii cultului religios cel al slujbelor zilnice infrumusetate cu versuri si cantari integrate in cult care indreapta atenția manifestarilor cultice asupra statutului social al conducatorului de supus sprijinit si disciplinat divinului cu orice pret indiverent de vitregiile vremii observand calitati premergatoare ale fiului lui dumnezeu manifestate si exemplificate in constiinta culturala a poporului dupa denigrarea imaginii imparatilor drept conducatori cu investitie direct divina conectarea directa la sursa divina de informatii pentru actualizari asupra starii de conectiune cu voia divina fiind transferata supra proorocilor care intregesc nu doar o imagine a misiunii mantuitoare a fiului lui dumnezeu dar si misiunea proniatoare a dudului ce va veni dupa inalțarea la cer acesta fiind perpetuatorul prezentei divine in constiinta cultica a poporului drept maritor si totusi vedem ca unirea contractuala cu dumnezeu are consecinte contractuale in cazul in care termenii contractului nu sunt respectati astfel reveland faptul ca acest contract poate deroga de la zona teritoriala si politica acest popor neavand doar rol administrativ contractual ci un rol stric pecetluit atat timp cat se identifica nominal ca popor al lui dumnezeu trebuie sa se comporte ca atare sau in sens contrar vor primi aceleasi repercursiuni adamice robie dezradacinari dar revvenind la termenii contractuali prin readucerea constiintei colectile in ritmul propus de dumnezeu vor redevni la statutul initial dar inca nedefinit pana la existența fizica a lui dumnezeu in lume
problema cu venirea lui dumnezeu in lumeneste ca lumea il recunoaste ca dumnezeu chiar in afara pregatirii contractuale premergatoare vienirii poporul ales avand obligativitatea morala de al recunoaste in constiința colectiva drept eliberatorul din lanturile robiei adamice problema e ca primirea lui dumnezeu nu se mai face legislativ de aceasta data ci in mod deliberat prin credința in cele ce s au exemplificat despre dumnezeu si vointa lui pentru lume si in lume pana la venirea lui astfel incepe o era a iubirii reconectate in resursa lui dumnezeu iar conectarea la aceasta sursa se face prin moarte omului vechi posesiv si posedat de dorinta diviziunii de dumnezeu prin moarte faptica in diferite forme supranumite pacate despartitoare de har dar reactualizand constant acest legamant prin prezenta continua a sacrificiului divin in spatiul cultic numit biserica in care se perpetueaza ritualic manifetarilui duhului sfant care reactualizeaja gestul euharistic mantuitor al nasterii mortii jertfelnice pentru pacat si invierii omului nou in interiorul bisericii biserica fiind subiectii si zidurile vii ale incaperii in care omul este expus la renenerari spirituale si duhovnicesti
astfel vedem ca activitatea duhului sfant este personificata de mrezenta mantuitorului in lume recreind faptic si spiritual faptele mantuitorului savarsite asupra omului imaginea mantuitorului hristos fiind decriptata in constiinta omului de activitatea poporului ales aflat in subordine contractuala fagaduintei mantuirii.
p.s.creator existența femeie biserica sacrificiu iubire revenire la existența inițiala libera in iubirea datatoaree de viața a creatorului observam in creație imaginea intern trinitate tata iubitor si poruncitor fiu iubitor si ascultator duh sfant intaritor si lucrator al iubirii intratrinitare care faciliteaza lumii energia intra trinitare a iubirii in creatie si in lucrarea bisericii lucrator fiind insusi duhul sfant prin mediatori carora li se cere activitatea divina fizica in sanul bisericii sau al lumii vazute in care dumnezeirea se pastreaza neinfluențata de activitatea temporara a istoriei nedefinita de popor teritoriu sau istorie
in atentiaurmatoarelor fise crazul tatal nostru rugaciune sfanta treime tainele și auto constientrizarea starii statornice si tsarii de carere in pacat pocainta si smerenia faptele bune și calitatile umane constructive
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu