Reinventat cu false reguli, privesc agresiv bucuriile celor ce duc peste extrem fireasca inconștiență. Marcat de evoluții forțate protejez clipele ce mă îndreaptă alene spre desăvârșire călcând prin cioburile de tranzitor al regenerări spirituale. Spun multe povești fără sfârșit în lipsa viselor eliberator-prevestitoare. Ajung la concluzia că o poveste începe doar dacă reziști până când începi să iei decizia ce îți pune viața pe roțile unui zâmbet străin de normala realitate. Privat de propria-mi voință, singur, îngrămărit printre sentimente împrăștiate, exclus, încă nu îmi retrag cuvintele din motive respectabile de responsabilitate pentru tot ce încă nu s-a întămplat și e plănuit conform hazardului haotic, și totuși totul va fi bine pentru că atunci când apar probleme sigur nu o să le am singur. Acceptat ca amic fără a cunoaște regulile prieteniei sunt integrat ca cireașa de pe tortul de ziua pericolului evitat la limita imposibilului. Cu o aleatorie senzație de original descopăr că sunt liber în plasa de păianjen prin care mă eliberez de realitatea ascunsă în detalii neterminate.
Stresat de ultima cumpănă educațională merg privind înapoi zâmbind la naivitatea cu care am învațat să fiu mare și refuz să retrogradez pentru că îmi permit încă un moment de lene dormită cu ochii deschiși în fața televizorului. Planific vise punând cap la cap ca un puzzle din firmiturile biscuitelui îmbibat în compotul vieții, și totuși ca o auto-provocare îmi verific ultimile puteri în jocul ce mă decide ca învingatorul celor ce mă subestimează în frunte cu mine.
P.S. Privesc prin cuvinte motive de a-mi pune gândurile în ordinea ideii tale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu