Pag21

 48 de legături 

 Ispitele din qarantania sunt activități simple divine pâinea care creste din pământ încă de la Creați e si nu din piatra ca apa împărăția care este cea inparateasca pentu care a venit sa o ofere oamenilor nu cea fizica apoi templul si slava devină Dumnezeu își asuma umanitatea independent fara onoruri imperiale asu cum pri

Trupul vede prin ochi lumina si mintea vede prin rațiune pe Dumnezeu dacă ochiul e bolnav nu vede soarele iar dacă mintea e oprită de păcate nu îl vede pe Dumnezeu

Cea mai mare minune este sa îți vezi păcatele doar când îți vezi păcatele înseamnă ca știi unde te afli in raport cu lumina si văzând lumina știi care este obiectivul 

Bighiu oamenii trăiesc social in biserica nu in biserica social adică vin ca sa vorbească despre biserica si nu cu biserica in socializare pentru a comunica cu Dumnezeu 

Si totusi cum un om care plânge pentru păcatele sape si un om care se bucura ca dumnezeu l a ridicat din păcate si nu p a pasat rob păcatului au experiențe similare in apropierea cu Dumnezeu deci fiecare om trăiește propria mântuire atâta timp cât oferă lui Dumnezeu si bucuria si Tristețea si lacrimile si succesul si pierderea si câștigul

Si totusi care este calea cea dreapta renunțarea la sine pentru binele aproapelui sau urmarea luminii si uitarea lumii când ai șansa sa îl Cunoști pe Dumnezeu sau sa ajuți cu bine lumea dacă Dumnezeu este binele găsește l pe Dumnezeu întâi in inima ta si o mie de oameni se vor mântui in jurul tău 

Atunci când omul nu își găsește locul simte ca nu aparține sau este exclus însuși păcatele sale caută loc benefic pentru săvârșire si nu suporta pacea si liniștea respingerea naturii este însuși Creația lui Dumnezeu care respinge păcatul si moartea din om ca o îmbolnăvire si infectare cu moarte când omul simte ca nu aparține păcatele lui si moartea din el nu își găsește liniștea in nici un loc dar nu e vina mediului pentru ca si in iad a coborât Dumnezeu sibianul nu l a atins este însuși neliniștească păcatului si neputința adaptării la viața 

Orice neputința interna sau neputința a mediului si orice respingere a mediului sau refuzare de adaptare este o reacție a stării de păcat la mediu prin care omul își regăsește sau i se recunoaște putința de a se adapta sau are conștiința umbrita suborbital si mintea încețoșată pentru a se adapta de aceea si dezordinea si mizeria trag la păcat pentru ca un om cu pace are timp si răbdare sa desăvârșească lucrurile din jur si sa nu scape sa uite sau sa i se atragă mintea de la ordine disciplina e doar un Ham pe un cal sălbatic ordinea e lumina pe un loc in care dăinuiește pacea si Armonia si începutul si sfârșitul si desăvârșirea tuturor activităților toate având un început si un sfârșit precum in creație nimic nu se lasă in haos chiar si furtuna își găsește pacea 

Si totusi neliniștească si negăsirea locului e tot o chemare a lui Dumnezeu din moarte la viața din păcat la pocăință si dinlupta la iertare si pace 

Si totusi ce va cere cel nevrednic iertare fără pocăință si loc lângă Dumnezeu cel ce nu își vede păcatele si neputința care îl alunga din calea lui Dumnezeu 

P s atunci când alegi altceva sau amâni pe mai târziu întâlnirea cu harul lui Dumnezeu momentul trece ca umbra unui nor mic pe un cer senin dar dacă îl urmezi ajungi la răcoarea oceanului intr o zi torida da