Îmi place să admir peisaje si perspective de pe locuri înalte dar îmi este frică de înălțime, cum ajung acolo... O dată înfrântă o limită nu mai are rost sa te confrunti cu ea pentru ca acea limita a fost scoasa din limita necunoscutului, granita a fost trecuta, nu ramane decat o urmatoare granita pentru a ajunge la desavarsirea propriului scop. O persoana ce poate trece de granite te poate ajuta dar adevarata limita o depasesti printr-un ghidaj personal cu originea in forta unui impuls interior de autodepasire. Depasirea limitelor este o eliberare de incorsetaj. Limitele pot fi doar personale dar si impuse ca promovare la un alt nivel uman. Limitele impuse pot declansa un sistem de auto aparare care poate fi numit si renuntare dedus din lipsa scopului ce nu creeaza provocarea unei autodepasiri. Autodepasirea este renuntarea la propriile limite si plonjarea in autodescoperire ce provoaca autodefinirea.
Care este singura limita a omului? Inumanitatea? Asta e doar o alta limita inferioara ce e simplu de depasit, necesita doar gravitatie. Dezumanizarea? Asta e o limitare a umanului la ceva minuscul ca o bila de sticla care cazuta pe ciment se sparge inapoi in forma sa natural umana. Moartea? Aceasta are multe forme pentru ca se poat muri: usor, acceptand limita inferioara, pasiva a mortii, greu, nerenuntand la sperantele efemere ale vietii, se poate muri vesnic si asa mai departe las moartea sa o explice celor care recunosc siguranta vesniciei vietii.
Ce sunt limitele vietii? Lupte sau infrangeri? Mai degraba sunt recunoasteri ale infrangerii fara o posibilitate a remizei prin autoamputarea victoriei. Un prieten din copilarie mi-a dovedit valoarea dublata a victoriei din remiza, dar asta pentru ca a renuntat la sansele lui de victorie deplina rezultand in promovarea cu sanse egale spre semifinale... Ce se intampla cu sansele la care renunti de bunavoie in comparatie cu cele la care renunti fara speranta?
(prietenul nu mai are o mana din cot, respect si o plecaciune pentru puterea de auto depasire).
P.S. Presupun ca ai observat lipsa brusca a diacritici(E)lor. Si eu! Iata-le aici: , ^ ~.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu