48 de intenții premeditate
Când eram mic îmi imaginam viitorul ca unul stabil si generos fericit si împlinit cu speranțe împlinite si resurse nelimitate problema era ca viitorul îl vedeam foarte clar si din nerăbdarea de a l vedea mi am dorit sa ma întorc din timp si sa îmi spun sa îmi confirm ca totul va fi bine ca sunt împlinit fericit si ca am locul mei la ubra pe cărarea dintre mare in care îmi sclipește lumina de la capătul călătoriei simt bucuria călduroasă a verii pe sub răcoarea verde a coroanelor abundente cu umbra
Problema era ca in conceptul călătoriei in timp eu îmi doream sa călătoresc in viitor dar ce motiv as avea sa ma întorc in timp când știam tiatetea la care eram subiectivitatea cu sau fără auto sugestie eram pierdut si singurul căruia ii pasa de mine eram eu din viitor care nu am renunțat la mine chiar dacă nedreptatea mi ar fi tăiat calea pe lângă melancolie ce îmi mai putea face decât sa îmi pun cuvântul de omoare la dezbatere si totusi cercul vicios al dreptății se întoarce cu dreptate si îți spune ca nu ești singur si ca nici P resursa in aceasta lume nu se risipește iar tu ești cel ce s a certat cu Dumnezeu ce îți trebuie mai mult in neștiința ta sa știi
Si totusi ai aflat ca atunci când aprnzino lumina in lume lumina te va lumina si ea va STI ca de la tine este si tu ești cel ce tine la ea ca cel ce ai aprins o ca bunica știa ca cineva va veni după ea si o va duce unde este liniște si pace cel ce i a dat viața si a asumat responsabilitatea de a avea grija de ea dincolo de vesnicie
P s iubireaa timpul si gravitația sunt dimensiuni supuse transcendentei extra dimensionale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu