miercuri, 1 noiembrie 2017

cand natura se dezintegreaza aerul se rarefiaza iar se decanteaza dezudimificandu-e

408 de vise in serie

cinee sunt nu mai conteaza pentru nimeni de cand am ales ca cel mai inportant mediu ales ca anturaj sa ini depersonalizede nepasare. oare poti schimba amintiri daca trecutul e trecut prin timp. multe ucruri i se pot intampla unui om dar eu sunt cel ce alege ca trecutul sa devina prezent si presentul sa decada in trecut. luandu-o invers astazi sunt liiber de la munca si am dormit pai puțin si mai mult un pic stii cand e cum ca atunci cand copilor are progam de repetiti ale vocabularului de la ora 12 2 4 6 ultima si cea mai importanta iar apoi program liber ales pana la 4 6 8 si asa mai departe dar astazi 1 noiembrie totul e diferit eu trebuia sa fiu la munca si nu acasa dar ma duc si pe acasa. de mers acasa stiam ca voi merge si iata ma acolo trecand printre portile mari ale unicii admirand toamna ce se asterne ca o plapuma de roua peste natura colorata linistit doar cate o pasare neagra ii mai canta in batjocura sau regret linistea incercand sa o trezeaca la vara calda de odata. si iata ca bunica trezita din somnul veșnic ma urmeaza deși uimit imi dau seama ca ma aflu in vis si trec tacut peste spaima si imi imbratisez curajul acoperit de o fata zambitoare si o cuprind cu dor bucurie și tristete si ii reamintes de faptul ca ea trebuie sa mearga de unde vine nu poate sta mult observ o urma vanate pe obrazul drept prbabil s-a intalnit cu binicu dar nu e o gluma buna asta primul and a fost de unde vine. ea imi raspunde ca a venit doar puțin sa isi ia niste perni si chiloti nu e nici o problema toate sunt ale ei.
trecand peste toate imi e dor de bunica si imi pare rau de felul grabit cum a plecat de felul meu grabut de a crea un mediu pascal in jurul ei linistindu-i trecerea stiind ce urma sa faca datorita visului ce spune ca in 40 de zile va pleca si ca tatal ei a venit sa mearga impreuna pentru ca si ea are un tata care are grija de ea pentru ca tatal meu nu mai era si tatal ei g? greu dar asta am vrut si iata ce am facut bunica nu mai e iar eu trebuia sa tin locul tatei dar nu am putut nu am vrut uneori sau am fost oprit inutil liber ocupat circumstantele erau precare si ordonat potrivnic cert e ca nanu a ramas doica bunicii dar nu pui un militar sa aiba grija de un batran. cum s-a vazut miercuri bunica a visat in spital luni a avut atacul cerebral marti am vazut-o vineri a ajuns iar nu mai stiu clar la putin timp interval de 1 2 3 zile a murit si a fost inmormantata luni  nu puteam fi la capul ei batran muribund cum nu poti fi langa un bocet de copil pentru ca esti ocupat.
trecand peste ma aflam tot in curtea binicii trezit din visul cu bnicu aare si elena langa mine si se aninta un cutremur il observ si o anunt pe elena sa sara pentru a are o fire sperioasa sarim si trecem cu vederea jonatate din cutrenur si sunetul cu care vine impreuna si ne calmam ne trezim si din acest vis in altul il astapt pe tata si unchiu sa apara sa nu ramana casa singura si apar conducand un taxiu logan de galati si o parcheaza trecand peste sant de vre-o doua ori incerc sa ma trezesc mai departe de locul faptelor si mai aproape de unde dorm si ma gandesc daca sufletul mise mai intorce in trup si iata ca sunt in sala pasilor pierdutiin fata uniu geam mare pe partea externa a salii in spatele geamului sprijinit de zit in ciuda marimii de 3 pe 4 se afle o perdea panza draperie invechita ingalbenita cu galben si mov spalacit cu motive de fronze orientale simetrice in spatele careia in partea superioara sa afla un ceas pe care il puteai observa doar daca te indepartai de propria reflexie impercepribila ce te atragea spre sine si te uita pe varfuri in sus la ceasul mecanic la fel de vechi precum panza cu numere romane in cerc iata ca odata indepartat apare colega si consateana de la suhulet elegant pozand se sprijina usor de sticla si lasa valul sa cad avertizandu- cu o ezitare de intelect intelectual ca valul tmpului si al trecutului va cadea peste ea daca nu se fereste i va ramane unde se afla suspect valul se prelinge peste sticla si inainte sa o acopere matrezesc liniștit in locul unde trebuia sa ma aflo accept realitatea inconjuratoare dar se pare ca sunt blocat in acelasi vis repetitiv in serie tresar dar ma trezesc in acelasi loc dupa cateva incercari si planificar a trebuintelor zilei probabil bomban ceva in vis poate chiar si realitate si ma trezesc realitatea ma asteapta frumoas cu toamna galben stralucitoare uneda trista si cu vantul ei uscat dar camera e recuneasa si critata in emotiile reprimate statuitic si rece in vocea celei ce incearca sa mute data celor ce s-au intamplat anul trecut nu azi ci incepand abia peste cinci zile cine e blondul ce imi revendica fiul din visul anterior nu stiu si poate nu am sau nu vreau sa am ce sti. avem un an de cand ne cunoastem facem doi su cu cat ne cunoastem devenem cu atat mai siguri ca suntem mai natural convi straini naturali.
apropo de universitatea viselor sfaramate in irepetabilitatea istoriei dar repetabilitatea ignorantei minciniasa la admitire comisia este pusa in garda si supra solicitata de serviabilitate si sambete primitoare ar cu inceputul anului universitar sperantele studentilor imbobocite sunta lasate ca boschetarele in strada fara camera spre imbarbatare maturizare si disperare saracacioasa spre bataia de joc a celor care pun  ghene in ziar la rubrica de cazari sa numarul de telefon e contul cu care zilele si banii terminabili ca rabdarea si dorinta de perseverare se aseaza in camataria chiriilor si asta nu e doar atat urmeaza cozile saptamanilor interminabile in fata programului inutil de 3 ore pe ziua de munnca cu acces la public a numarului inca o data laudabil de peste mii de studenti la aceeasi coada a aceliiasi secretariat de ar fi doar atatt dupa coada in sens invers coda rusinii celor cu burse sociale ce predispune si duce cu gandul la salile arhiplina a sefelor de ghetou ce sug finante prin restante asta e facultatea: carte fara carte profesor fara profesor conducere fara coonducere student nestudent promovat nepromovat colegi necologi si aprolvire fara absolvire. nimic si chiar mai mult de atat din ce nu este sa fie si tot acolo ajungem indiferent cate facultati urmam diplomele sunt o discriminare ca si diferenta de varsta e rusine sa se sie ce studii ai. cu exceptie clegilor carora le scoti ochii ca esti peste ei. aici se rezuma.

Asra e tot munca munca peripetia peripetie jobu job si asa mai departe.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu