Lxx

 48 de revizuiri 

in pilda talanților uitam ca întâi Împăratul le a dat un dar pentru a fi muncit apoi le a cerut socoteala cu care au folosit talantul nu le a cerut banul înapoi acest gând a fost ca nu cumva sa se încurce cu darul adus la biserica si obligația aparenta  a preotului de a aduna daruri materiale pentru a le împarți săracilor greu de a nu se confunda acest lucru când pentru prima data ispita ne împinge sa credem ca Dumnezeu da un dar material pentru a l cere înapoi si preotul este intermediarul acestor valori 

Vedem ca aceste daruri sunt diferite unii se bucura de cât au primit si sunt gata sa muncească pentru a aduce bucurie stăpânului dar nu înțelegem ca rațiunea slugii care la rândul ei e sluga nevlicleana înțelege in mod arhaic ca si sluga aparține împăratului si munca tăcută de el  aparține împăratului iar sluga vicleana nu dorește nici sa muncească nici sa fie de folos ca sluga sau ca angajat al cuiva 

Pe de alta parte vedem ca lucrul fiecăruia si măsura fiecăruia se face după putința fiecăruia cel cu cinci simțuri pune toate simțurile in slujba împăratului iar cel cu doua trup si suflet se pune cu aceste doua valori astfel vedem ca munca fizica si dedicarea sunt doua si simțurile cum ar fi gustul mâncarea mirosul parfumul văzul artele vizual gustul auzul cu muzica împăiatul cu hainele sunt cele cinci simțuri pe care le a investit si dăruit împăratului si mare i a fost bucuria si a muncii si a răsplătea dar si a aprecierii din partea cercetării împăratului 

Iar comentariul celui de al treilea care si invidios si rău voit a pierdut tot

P s parte cea mai mare taina e in înțelegerea corecta si nu in răstălmăcirea unui inteles după propriile neputințe