Pag 22

 48 de prieteni

Dumnezeu când stătea la masa cu apostolii le mărturisește ca de mult își dorea sa stea la masa cu ei si sa mănânce cea din urma cina care s a numit si cea de taina sau taina euharistiei 

Dar si spălarea picioarelor tot prietenește si ca o gazda primitoare le a spălat picioarele toate interacțiunilor aveau origine in interacțiuni emoționale umane de socializare de aceea si săracii care sunt hrănit-o de cei care caută sa urmeze emoția credinței in Dumnezeu cu aceeași împărtășire si Dumnezeu participa emoțional la orice interacțiune umană care ridica starea de spirit deasupra stării omului de supraviețuire parca la toate bucuriile omului participa si Dumnezeu dar parca cel ce face bucurii si stârnește bucurie prin fapte este un eliberator și-n starea de neputința a vieții un gest ce îl pune in echivalenta de fapte si in activează pe Dumnezeu in firea sa de aceea cu cât o regula te provoacă sa nu vorbești de rău sau inutil sau sa vorba prea sloboda ba chiar bargitoare nu îți îngrădește libertatea ba chiar îți îmbogățește starea de recunoaștere si întărire a spațiului minții si conștiinței 

orice auto depășire intelectuala in diferite domenii rămâne rece dacă nu se ridica la o valoare ce este  ideal științific dacă nu pleacă de la bunătate  umanității si provoacă bucurie si liniștire a tumultului  vieții de aceea  Dumnezeu este cel mai înalt si ideal de relaționare trinitara el este iubit de tatăl ce îl are din sine ca un fiu iar duhul sfânt este mangaietorul sau Pogorârea întruchipată a iubirii tatălui către fiu adică intercomunicarea iubirii de aceea cel ce iubește ca Dumnezeu  pe fii lui Creează loc sălășluirea Duhului sfânt precum reprezintă iubirea dintre tata si fiu așa asemanator devine prezent si in iubirea dintre oameni făcându-l prezent pe Dumnezeu între oameni 

Dacă o minte ar avea capacitatea lui Dumnezeu de pătrundere rațională a Gândului omului si de a redescoperi forul gândurilor interconectate înapoi in timp pana la Adam si am descoperi ce au gândit simțit văzut si decis creând evenimente si mișcări istorice si am vedea sub ce forme raționale oamenii au devenit convinși de propria credința si propria cale a credinței si convingerii pe calea către Dumnezeu si am realiza si caldura harului care asigura adevarul vieții de pe calea Mântuirii pe ce cale a m pleca mai cu spor pe calea descoperirii lui Dumnezeu in convingerile umane sau a conturării istoriei in jurul deciziilor unor oameni sau a anumitor grupuri de oameni care au decis ca istoria sa se destrame către noi așa cum noi o legam către viitor sau am alege sa mergem pe calea sedentarii pământului apei si a mirilor sub trecerea timpului oare Char gravitația este cea care nu este influențată de timp sau ea este motivul pentru care timpul trece dintr o direcție in alta in jurul propriei forme centrale revenirea in momentul plecării credința starea de reînnoire a timpului cu fiecare cerc încheiat 

Cele din lume care se întâmpla după rânduiala lui Dumnezeu urmam porunca vieții si a ordinii se numește providența ir cele care sunt rânduite de om se numește lege dar omul vede si cele rânduite de dumnezeu care sunt spre viața si libertate  viața si cele cărora le pune lege pentru a le cunoaște 

Toate au fost făcute bune de Dumnezeu ca sa conviețuiască împreuna dar omul câte face le face bune pentru sine si pe cele bune si pe cele rele 

Dar câte sunt bune in lume si se afla spre fericirea celor rai sa nu fie spre ispitită ci spre pocăința poftelor invidiei si dorinta de a stăpâni si de a nu imparti cu aproapele si de a nu vedea răul din sine ci pe al aproapelui pentru ca încercând sa stăpânești aduni si bogatul va găsind modalitate sa stăpânească ce ai dar impartind fără câștig darul nu va mai primi valoare lumeasca pentru a fi stăpânit de bogați ci va deveni un dar gratis fără valoare dar cu valoare umană de conlucrare si iubire de aceea lăcomia noastră hrănește bogatii lumii de aceea Dumnezeu îngăduie celor rai sa stăpânească peste cele ale lumii iar cei nevrednici care se dau lăcomiei si stăpânirii si egoismului împotrivirii conlucrării si bunătăți vor lupta pentru lăcomie prin rautate neamurile stăpânite de rautate au primit necazuri si greutăți ca unora ce nu au slujit lui Dumnezeu si au dorit fiecare partea lui din Creația lui Dumnezeu care nu este pentru stăpânire cinpentru conlucrare 

De aceea o casa nu are valoarea pieței ci valoarea lăcomiei pe care o îngăduie piața astfel suferinta umanității e îngăduită de legi care hrănesc lăcomia si dorinta de stăpânire si profit din sărăcia aproapelui cu cât stăpânești mai mult sărăcia si datoria lui cu atât mai bogat devii pentru ca stăpânești munca vieții cu care s a îndatorat toate cărțile de dezvoltare economică se bazează pe stăpânirea si munca unei a treia persoane care trebuie sa muncească si trebuie sa o stăpânești pentru a te îmbogățind direct sau indirect necinstit din munca aproapelui căruia nu ii mai îngădui libertate si dreptul la viața ci doar obligația de a munci pentru viața lui dar la Dumnezeu aproapele este iubirea trinitara căruia ii oferi cele ale sale  si îți oferă cele ale lui fără a se lipsi de cele căruia ii aparțin de aceea lumea lucrează pe legi care nu urmează calea iubirii de buna vioaie si a încrederii si a conlucrării nu doar cu noi ci împreuna cu Dumnezeu care înmulțește darurile celui care Dăruiește si îndestulează pe cel lipsit fără lăcomie sau invidie

P s lumea este un pericol mai mare pentru sine când crede ca Dumnezeu nu mai are loc in viața ei pentru ca si a făcut siesinlegi atunci fără Dumnezeu izgonirea din cele a lui Dumnezeu pe care crede ca le stăpânește va duce acea cetate spre pierzare prin propria lăcomie si îndepărtare de Dumnezeu