48 plus abrevieri autentificate ce a fost ce s a gresit si unde am ajuns
Imaturi naivi sau nepotriviti ce am exagerat si ce nu am ingaduit in aceat joc de v ati ascunselea.
Stiu ca e din senin dar te rog sa consideri rugamintea me ca o dorinta naiva si doar atat si totusi sa o iei in considerare ca pe un gest mic nesemnificativ si doar ata de dragul vremutilor bune inca. Am incredere in sentimentele tale de bunavointa si discretie doar intre noi doi
[03.05, 18:19] 48: Life is a game and god just introduced chit cods but once you cheat you depend on other gamers to eevive you after yoi lose life whwn chiting
[03.05, 18:21] 48: But you can not cheat forever you need to gather positive poins to have a good status in youre game
[03.05, 18:22] 48: If you do not understand the new rulws you ris to lose the fun and get lost ruls of wining and luse at life
Daca ti s a dat sa ti se ierte pacatele nu te mai intoarce la ele precum canele la varsatura cu cauta harul si virtutea care te va pazi de cele ce le ai patimitbprin neputinta si necunostinta si intrarmeaza te cu armele virtutii si lupta pentru cucerirea lui dumnezeunprin faptele tale
Daca iti place virrutea iubirea curayia si sinceritatea si dedicarea nu lucra impottiva lor si nu cauta alte placeri care alunga virtutile din necunostinta raului ce ca o consecinta alunga virtutile deci nici asprimea postului nici refuzarea ospatului nu sunt bune ci discernamantul si scopul duhovnicesc curatitor si intaritor al acestora mentine vie virtutile de care te imparyasesti din viata aproapelui si cu care si tu hranesti viata aproapelui deci cata bucurie iti lipseste naste o in viata aproapelui ca prin el bucuria sa se impartaseasca si taina si dumnezeu sa devina viu si prezent in tauna unirii firilor ca unirea treimica
Asa cum pe jumatate nu putem sluji lui dumnezeu si patima inradacinanduse nu mai cunoaste unde cand si ce roade inrobirltoarr arr cu care ne ingrruneaza si ne spurca viaya asa sa cerem de la dumnezeu increfintarea de faptele si gandurile cele drepte si desavarsirea vointei la cele bune si izgonirra cu discernamant a rururor relelor decu cu trezvie si iubire sa judecam cele bibe in viata noastra si sa nu ne mai compromitem racelii sufletului ca apsenta a lui dumnezeu in viata noastra.
Astfel nu voi mai fugi de darul tau si nu il voi ameateca si spurca in patimile mele intelegand desavarsirea darului si ca sa il primesc renuntarea la patimi deci scoate pe acel parinte inaintea me ca vazand cu duhul sa scoata sa smulga si sa se lupte impreuna cu mine impotriva patimilor si din curatie sa incepem lucrarra gradinii vortutilor in scopul mantuirii
Vanzarea tuturor avutiilor pentru un smarald inseamna despatimirea pentru a putea admira doar bucuria de la dumnezeu neispitit de lucruri care nu se mai ridica la valoarea lui dumnezeu oricine are o mica placere vinovata cu care vrea sa il insele pe dumnezeu intrun compromis de iertare permerua dar insasi acea placere este iadul in care va foerbe pentru ca acea placere este cuiul care il rine pe dumnezeu rastignit spre moarte in loc ca iubirea jertfitoare sa fie data direct tie dumnezeu o jertfeste pe cruce asteptand indreptarea ta poate pana cand insasi placerea isi va arata fata veninoasa si vei fi muscat de adevarata moarye cu care omoara firea si vei simti cat timp a stat dumnezeu pe cruce si cum a suferit tradarra ta in nestiinta a ce faci si cata suferinta dezorientare si risipa provoci prin innoranta neinvesyirii in dumnezeu a unei energii consumate in scopu distrugator si risipitor si inrobitor si despartitor de persoana cea iubitoare a lui dumnezeu care te asteapta la sincera si deplina conlucrarea aceasta ignoranta si nestiinta a colircumstantelor deapartirii de dumnezeu este facilitata si de mediu si de mostenirea sociala in care dumnezeu nu este prezent si insingurarea si compromisul desavarsirii au fost prezente ca un botez conventional al orbirii constiintei si vointei de a vedea desavarsirea si implinirea in tainele lui dumnezeu impartasite benevol prin legile libertatii si nu comprobiterea liberului arbitru care nu discerne binele de rau si consecintele permanente ale raului si adevaratele valori necompromise ale binelui mostenitoare ale mantuirii prezente inca din libertatea integritatii discernerii binelui
Femeia stiinduse pe sine goala dupa ivruptarr si cunoasterea pacatului s a folosit pe sine ca ispita sa il ayraga pe adam in pacat nestiind dana sarpele mai era de fata si daca s a unit cu eva in perpetuarea bolii si a mortii si a caderii dar oare chiar erau orbi de discernamant sau nestiutori ci in cunostinta de cauza s au aruncat in bratele morrii tradand pe dumnezeu si uitand raiul cel unit cu dumnezeu in care se aflau oare nu stiau ce vor cunoasye sau daca isi mai pot rrveni sau cere iertare acesti termeni inca nefiind conceputi de realitatea rationala s au dedat mortii cu care s au impovarat si au actionat ibstincual supravietuirii dand vina unul pe alrul aratand ca nu mai au unitatea si iubirea lui dumnezeu in inimile lor insusi auro acuzarea le pecetlyia soarta izgonirii neavand in sine simtamintele iertarii unul altuia nici ei nu concepeau iertarea pana ce dumnezeu nu va naste acest concept in cei dreptu la inima.
Daca cineva doreste sa isi satisfaca patima prin tine il ocolesti si il ignori si asa va ramane ignorat mocnind in propriile fantezii si dorinte deci ai grija ca nici tu proiectind asteptarile fanteziile sperantele dorintele si patimile asupra aproapelui prezenta ta fiind impovararoarr si nu eliberayoare de propria singuratate si nevoie de comunicarr nu vei fi o persoana de interes sau interrsanta deci nu te insingura de propriile neputinte si recunoaste pe cei care cauta sa te foloseasca in interese persobale elibereaza te de ispitirile proprii si ale celorlalti si fii o persoana valorica pein virruti si daruirr nu spre pacat ci spre dezvoltarea armonioasa a libertatii lui dumnezwu in jurul tau ca un crin cu munte flori al campului intre spini
Asa cum trupul afumat de patimile lumesti nu mai moare si nu mai putrzeste ci se pa pastra vesnic mumificat pastrand in el fumulnpacatului ca pe un chin vesnic nesatisfacit si o goana dupa implinire desarta asa cand iti ledi mintea cu legaturi lumesti nu mai poate zbura libera spre inaltimile cerului ci schioapata si zboara cu aripa rupta crezand ca asa este viata plina de greutati si suferinte dar nici gandul la Dumnezeu nu e desavarsit ci e pe junatate rrcunoscut din umbra mortii si prin suferinta ranirii sufletului cu pacatul de aceea jertfa lui dumnezeu arde si curata moaryea cu jertfa nevazuta si elibereaza sugletul in mod nevazut dar daca nu se vereste de pacatele care l au orbit ca orice pastila efe tul incepe sa fie de scurta durata sau chiar daunator unelta prin care pacayul intra in suflet nefiind lepadata si inlocuita de vortutea careia ii sta impotriva
Inca ai impresia ca esti rrsponsabil pentru buna cuviinta si soarta ei desi nu ai luat in primire aceasta responsabilitate si ai oferi t o lumii si ea in lume si din nadejdeal lumii isi trieste existenta dar desi ii cauti matuirea inca aflandute in cobstiinta simbiozei emotionale ea nu mai traieste in norma regulilor tale de voata cu s a lasat inghiyita de valurile lumii cu care vrea sa te inghita si pe tine sufocanduti dorinta de despatimire si eliberare in hristos penttu ca nici societatea nu poate facilita patimi fara epuizare si fara limite si dupa ce creeaza dependenta creand strategii de epuizare evonomica prin expunere calculata la patima cu care te tine legat
Daca vei imacula faptele aproapelui ignorand procesul vindecator al iubirii sau al pocaintei interioare neabnegand suferinta provocata in urma tradarii celor mai intime neputinte ale inimii inseamn ca nici inima ta nu era curata ci payimasa si patimile erau rrprezentate in real de o persoana care s a comportat patimas natural conform ibimii tale de aceea cand iuberti curat si in vortute vei primi iubire curata si virtuasa pentru ca raul si binele nu se amesteca ci raul va pluti la suprahata ca moartea urat mirositoare daca taisulnpropriilor patimi persobificate te a ranit smulge si radacinile patimii pentru a lasa un mamant roditor in care iubirea ca virtute curata sa traiasca si iertand cele patimite insatisfactiei patimilor personale cauta sa cureti inima ta pe calea cea drrapta nu pe calea inselarii ca esti vindecat si intelege ca asa cum cauti sa te vinde i si sa fii iertat si suferind suferinta patimii oferind povara pacatelor lui hristos spre curatire calea iubirii e si calea prin care cel prin care ti ai hranit patima dumnezeu va cauta sa o vindece nu neaparat ca pe tine dar cauta ca in inima ta sa luminezi calea prin care vrri sa fii iertat si celui caruia ti a provocat durere chiar daca privandute de patima prin care te hraneai ca obiectiv personalizat
Asa cum trupul tau nu e instrainat in simtiri si trairi asa nu instraina dorintele tale in trupul aproapelui cerandu i o supunere fara ratiune fara vointa fara libertate deci cele ce le voiesti fale cunoscute simtite si impartasite de buna voie si in deplina cunostonta impreuna simtire si impreuna cunoasterr al scopului imreuna trairii neinstrainate si neinrobitoarr pentru ca intalnirea oamenilor se face in comun acord in comuna simtire si in comuna indeplinire si cunostinta de cauza astfel auto cunoasteea si impreuna impartasirea libera arata un consens si o armonie a impreuna trairii
Ps 1
Unui dusman si daca bine ii faci il va simti ca pe o amenintare stiind cat rau a facut nestiind apacitatea ta de a ierta pana cand acea persoana se poate reconcilia cu faptele ei pana cand faptele se vor imacula pein potentialul tau de a imacula pana la demnitatea de om bun care doar s a impiedicat de umbrele lumii a cazut si s a lovot de tine din greseala de care nu se va mai simti ca il caracterizeaza pana cand nu va mai simti ca ti a gresit in atitudinea ta fata de el ca eliberata de pericolul unor antecedente stiind cum sa se raporteze si ce limite impui
Trupul nostru e o biserica in care dumnezeu se aduce jertfa pe usa intram pe caile intratii adica simturile pe unde lasam sa intre lumina aerul oamenii buni sau gandurile rele si oamenii ce fura si risipesc si inseala pe dumnezeu iar in inima avem altarul pe care dumnezeu se jertfeste pentru iertarea pacatelor prin care comunicam cu dumnezeu si ne aducem jertfa lui si asteptam caldura mirasma bineplacerea jertfelor prin inima care e altarul jertfei de a indura nedreptatile aproapelui pe care iertandu le nedreptatile si nelasandune raniti ci arzand pacatele pentru a nu ne rani cu ele
Legea este a libertatii iar impotrivirea si incalcarea legii duce la inchisoare ca in viata reala
Daca nu vom crede canprin jertfa lui hrisros s au iertat pacatele ci prun fapte bune si necazuri sau intristare in necunoastere nu vom intelege ingroparea lui dumnezeu ca botez si nici tainele suferintei si jertfei si masura despartirii de dymnezeu prin pacate regasita in suferinta fara vina s judecatii a drumului si a crucificarii si a morrii lui dumnezeu pe cruce care intruchipeaza fizic parcursul pacatului in om carr pleca din judecata pe cale si apoi pein moarte adica savaesirea si deapartirea de legea voia si firea lui dumnezeu din tainele vietii
Cel impatimit isi sta intors catre cele dinlauntru nemaiprimind nimic din cele din afara ca o rana pa care mintea o acapareaza cu roata ratiunea nemaiputand sa simta alt ceva astfel si potentarea firii in intalnirea cu aproapele un impatimit nu simte si nu vede si nu e patruns de simtirile si nu patrunde in pereastra sufletului aproapelui avand mintea intunecata de patimi si atentia intoarsa de la nevoia si impreuna simtirea aproapelui si ibtrajutorarea lipsurilor aproapelui orice ajutor fiind vatamatoare neputincioase si provocatoare de rani sinlipsuri ale celor de trebuinta cand doi orbi cauta calea spre adandurile sufletelor unul altuia orbecaind in intunecimea gandurilor sufletulyi impatimite de dorinte patimase care ranesc si resping prezenta comunicarea si impreuna lucrarea si armonia in intelegere
Atuncu cand am doborat vrajmasul desfranarii ne indragostim de vesmintele mortii si alefem sa ne coboram in cursa asemanarii cu frajmasul si a rapunerii ori de cursele unveninate ale vrajmasului ce isi da duhol ori a acelora ce vin in lupta cu inchipuirea vrajmasului decu renultam la slava biryintei cazand in patima pofei celor carora impotriva careia luptam
Lipsa frumusetii este acoperita de fainuri ca sa ascunda uratenia lor aratand desertaciunea de virtusi de aceea crinul nu se osteneste si nu are griji crescamd pe camp i tre maracinii rapusi de patimi si griji si poveri fara spini maracini sau i tinzandu se pe pamant cautand apa pentru ca el creste in pamant potrivit si virtutile lui nu sunt ale acestei lumi ce se impovareaza spre alte obiecyive crinul stiind menirea valoarea si adevarata traire virtuasa
In lupta pentru mantuire omul trebuie sa intrr gon si uns pentru ca praful si hainele pot fi prinse in pupta si trasi la panamt de aceea muntea si trupul trrbuie pastrate curate pentru a nu putea fi agatate biruite impatimite si inrobite de lucrurile panantest barbatia luptei se dobandeste dupa iesirra ca invingator in lupta dar in lupta omul este gol iar dupa lupta va fi invesmantat in cununa biruintei curatoei adamice de invingator astfel si vesmintele lasate in urma dupa inviere arata despatimirra firii omenesti si biruinta luptei inveluite in vesmintele lumknoase ale biruintei taborice
Jocurile copilariei sunt vrednkce de ras deci sa ne apucam de grija celor mai inalte ale barbatiei cuvenite barbatilor parasind jocurile copilaresti
Cel ce ia asupra saninainte de greme lupte care intrec puterile sale este strain de evlavie si nu discerne nici ceea ce e rau nici ceea ce e bine nici folosul celor grele nici bucuria de cele bune pentru ca si exaderarea in disciplina excesiva fara folos si nici bucuria excesiva sau straina fara motiv nu sunt bune dar cu discernamant trebuie descoperit folosul si destinatia echilibrylui vietii
Mai periculor e sa cauti noi parteneri ca sa faci aceleasi greseli de care nu te ai vindecat decat sa repari unde ai ramas dar sa recobstruiesti ceea ce deja ai cladit dar la timpul potrivit Dumnezeu va randui si aceasta vindecare daca ne va gasi vrefnici pentru ca vindecandune vedem ce putea fi reparat dar orbiti de patimi nu distingeam binele de rau si daca dezrobeam o patima alta ne oprea de la repararea raului provocat ajungand la o armonie desavarsita inca avand mandria ca stim deja ce trebuia sa fie dar pana semnele nu se cor semana e bine sa nu actionezi premeditand
Nici ispita nu isi are rost inainte de vreme nici dorinta fara simtire nu isi are locul strivind timpul potrivit cu acrr iratiuonale nesimtitoarr
Acum iarasi te cufunzi in nepuyinta care te a smulsi din gradina raiului si nu esti ingaduitor cu neputinta ta de a fi vrredinc in rai cu neputinta de a se bucura de roadele raiului si a rataci in afara gradinii inchizandu te in afara gradinik raiului spurcat de cele din afara ei astfel din mandrie crezi ca stii si ai acumulat cunostintele celor ce ar trebui sa fie can cele ce vor fi fara mamant roditor samanta plug soare si apa si semanator dar toate fara randuiala lui dumnezeu dar si fara contrairea firii cunostintele sunt o povara in fata firescului de a trai viata si iubirea e inlocuita de legea rare robeste firea si aceasta se imbolnaveste neputand sa traiasca cele firest inchisa in reguli vatamatoare de aceea dorindu ti cele pe care nu stii sa le trauesti vatamezi pe cineva ce nu stie sa traiasca prin ratiunea firii ce se naste recuproc ca plantarea unei seminte apoi faptele cresterii si harul iubirii conpletand experienta ce parea ca o cunosti vare de fapt este o otrava si o umbra impatimitoare inaintea ochilor pentru a nu vedea cu graul inverzeste creste si se coace sub adierile vantului soareloi si umezelii la timpul potrivit
Nu iti face griji ca nu vei mai gasi persiab apotrivita stiind de cate ori s a ivit in viata ta acea persoana si tu ai refuzat o desi in povara sufletului ai pastrat cautarea aceasta obosit fiind de dorinta si speranta gasirii ei efortul nu a fost eliberator cand s a implinit asteptarea ci ai gasit motive sa te impovarezi cu motive sa refuzi darul de la dumnezeu si desi ai foat pe cale ratacit de pe cale cautai sa implinesti vointe straine harului si sa impovarezi datul lui dumnezeu cu patimi tineru de minte si izbucniri ale firii care umbreau si ingreunau bunul mers aill impreuna trairii si abua cand ai gasit pe cineva la fel de impovarat de ganduri si patimi ca tine ai decis sa te lupti pentru obiectivul imlinirii firestii impreuneu lucrari dar impreuna lucrarea nu e o lupta ci e ca respiratia si bataia inimii care se traieste in necunostinta dar cand cautam simtirea respiratiei simtim parfumul si racoarea revigoranta a vietiu iar sdin inima simtum candura hrava iubirea sensup si puterea datatoarr de viata ele sunt acolo si nu sunt poveri deci traieste si iubirea si nu le impovara cu ratiuni straine ci deschide ochi ca sa vezi sa oferi si sa priveati prin privirea iubitei implinirea si raspunsul la intrebarea care desavarseate coblucrarea si impreuna trairea vietii iubitoare
I. Rugaciune mintea se goleste de greutatile macerarii intelesurilor vietii nenayural pentru ca mintea nu e materie su nu trebuie i.povarata cu cele exiatente cele ce sunt imobile ci doar miscari ale adierii intelepciunii ce nu poate ramane stocate ci doar abilitate pentru a extinde limitarea fizica deci cu cat de dezpovareaza mintea mai mult de materie cu atat se imputerniceate in mediul ei natural de a exista cel al intelegerii si sincronizarii in usuratatea observarii neimpovarate a rururor lucrurilor observabile susceptibile intelegerii care nu are poveri si limite ce ingreuneaza li ertatea mintii de a intelege lu rurile intelegatoare astfel si sentimentele ce se cuibaresc in suflet fara a exista senzorial si ta gibil in realitate precum mania mandria trandavia si tinerea de mibte a raului si nu doar atat judecarea si isandirea aproapelui pebtru rautatile provivate astfel daca cineva provoaca un rau se dezpovareaza de protectia unei avutii unei virtuti sau a unei responsabilitati iar daca tu ceri iertare si uitare de la dumnezeu pentru lucruri nefolositoare cu care te ai impovarat si l ai indepartat sau mai clar ai renuntat la darul de la dumnezeu ce vine batural si la timp dupa vrednicie inestrandu ne dumnezeu cu alipirea daruluu ca podoaba a vietiu iar noi am lepadat acea podoaba injugandune la o traire antagonuca si impovaratoare crezand ca valorule plecerilor sunt doar palpabile pe cand i selarea e ca povara placerulor e insusi jugul patinirii neimplinirii pe cand la dumnezeu toate se adauga ca o putere si ca o sal a de lumina si ele se simt natural oricand accesibile si doar renuntand la ele pierdem vrednicia de a simti harul darurilor dar intorcandune la greaseala aproapelui de ce sa il ipovaram cu osanda noastra cand deja el este impovarat de propriul pacat de aceea e mai bine sa nu adaugam povara judecatii maniei si osandirii si pedepsei ci ca un dar eliberator de la dumnezeu sa nu fim povara necazurilor aproapelui ce si le a adus asupra sa prin faptele cu care s a despartit de haeul si darurile unirii iubitoare in gradina raiului ci sa ne dezpovaram si noi de aceste cruci ce ni le pune aproapele in suflet si nici noi sa nu il cricificam ci sa ne dezrobim reciproc primind in suflete garul iertarii si al iubirii ce sun jugul cel usor si de viata datator al lui dumnezeu
Soarele nu se ascunde de cei ce nubil pot vedea de aceea nici dumnezeu nu se ascunde de cei ce nubvor prin firesc sa se comporte virtuosi asemanandu se cu dumnezeu prin deschiderra ratiunii sufletului in a l cunoaste pe dumnezeu in firescul dtatator de viata al lumii
Atunci cand dumnezeu a creat raiul si apoi l a interzis lipsei de asemnare cu raiul si armonizare cu acesta transformandu l din mediator al prezentei lui dumnezeu astfel si in casatorie cuzam nedreptatea infidelitatii cand privarea de domeniul in care ne exprimam armonizarea nu mai este exlusiva si nu mai reprrzinta calea de acces reciproca unanima si unica
Deci adevarata convertire la credinta se face prin inviere nu doar prin nastere astfel nu suntem doar robi ai unei legi in care ne supunem ci ne antrenam libertatea si viata in mantuire traind virtutile mantuitoare caracteristice vietii vesnice si invesnicirii vietii prin fapte vesnice carr vor ramane vii in suflet si dupa moarte
Dumnezeu i a spus magdalenei sa nu il atinga desi prin prezenta l a vazut doar ca gradinat dupa inviere interzicerea atingerii s a facut pentru a deschide ratiunea crefintei de dupa inviere nu doar cea fizica dinainte de rastignire de aceea devine prima cea care increfinteaza apostolii de inviere cei ce vor fi apostoli credintei in invierea lui dumnezeu data oamenilor pentru incredintarea vietii vesnice
Ochii sunt fereastra ratiunii intelegerii cunoasterii si ale trairulor deci cand privesti pe cine va in ochi imparyasesti sufletul mintea vointa puterea si cunosyintele de aceea si femeia care privveste pe barbat in ochi intelege ce inseamna sa ai mintea limpede clara linistita si ascultatoare iar din fire fiind muncitoare asteapta cu cumintenie ascultare antuziasm si supunere executiva dorinta pe care urmeaza sa o aduca la viata precum un cuvand al lui dumnezeu poruncitor deci femeia nu e slaba ascultand de barbat ci asteapta porunca de a fi putenica creatoare si datatoare de viata de aceea asteapta de la barbatul ei puterea de a pune in practica munca neoprita a mintii ei cea datatoare de rost viatii care este data spre a fi de viata datatoare nu sa stea pe loc si ca smulza din pamant sa se ofileasca in mainile unui gradinar negrijuliu
Asa cum un copil se naste bolnav din cauza neputinyelor sau a necuratiei conceptiei sau nesanatatea mintii sau a trypului asa se naste si sufletul in viata vesnica intr o lume curata care il asteapta curat deci sa avem grija de sufelt ca de un copil pe care trebuie s a il nastem sanatos si intreg in viryuozitate in viata vesnica
Poate ca prima inocenta cea a privirii nevinovate si a cautarii trairilor interne trebuiau sincronizate la momentul oportun cu o minte la fel de nevinovata si cele ce s au spurcat si rasuflat inainte de vreme trebuia cautate si curayite de patima dorintei neempatizate si sincrobizate in traire dar chiar ajungand la aceasta unitate a trairii reciproce aproape simbiotice unde incepe firescul unde se termina dorinta si unde incepe curatia nepatimitoare si reciprocitatea intelegerii simtitoare din neputinta lucrurile ajung la nelocul lor din cauza dorintei nefiresti a unei impliniri straine de firesc neimplinitoare in fire.
Cel ce ofera sansele statostice credintei sii daca tot crede isi dedica sincer soarta care oricum credinta ii ofera sanse pozitive de a izband8 chiar si in viata aceasta in urma unui comportament virtuos dar cea mai mare mostenire este locul pe care si l face in vesnicie. De aceea libertatea nu e o intamplare ci pe cei ce s au deprins cu liberyatea si insusirile ei definindu si viata prin din si in acest scop nobil pentru sine si cei din jur
You are beautiful you got personalities i dont have them
I see you are the main caracter here huh. Yoy
Daca nu iti gasesti eva inseamna ca esti doar sarpele care dor cauta propriile placeri si sa alieneze cu venin inselator su nu o consoarta
Cand incertitudinea infecteaza realitatea viitorul devine imprevizibil dar uitandute in trecut observi ca ovulatia certitudinilor sunt aproximativ instante incertitudinea executarii viitorului fiind decizia personala de a nu acyiona conform realitatii. Optand pentru o interactiune hormonala in schimpul certitudinii unor actiuni stabilizatoare ale unul prezent prezent in viitor
Staring again into te abisal unnown that o name planless future why belive beats the ods
Iaoan sau vasile a zis vai de cel ce va pune sa stea in genunchi sau sa se pocaiasca pe cel ce a biruit in numele lui hristos si in loc sa traiasca ca un biruitoe in numele lui iisus hriatos cei fatarnici il vor pune sub jugul legii si al unilintei in numele credintei insusi credinta e o obligatie a nadejdii a dragostei si a biruintei asupra pacatului cum poate sta un biruitor intristat langa imparatul slavei cel ce ii este prieten si ajutor sprijin si nadejde in necazuri poate ca popor am peimit indirect aceasta subjugare identitara ca primitori ai constiintei religioase prun a doua mana de slujirori care se intitulai si stapanitori prin darurile primite in numele lui dumnezeu
Uneori onormalul devine o normalitate insuportabila . De ce intre oameni nu mai e normala omenie de ce in cupluri nu mai e normala armonia si inca de la taina cununiei se isca divergente cui e roama cui cine spala fasele cui ii e frica de cine si cui se supune cui si cune are drept sa violeze intimitatea cui in loc sa se simta o armonie naturala si daruitoare. De ce in educatie este normal ca invatatului sa i se aplice pedepse frica signiri suminari amenintari si stres si teste surpriza ca parte din normalitatea pricesului educational cand educatia se descopara se creaza prin entuziasm reciproc daruire perspectiva respect autentificat in valori si dorinta de a excela fara a da din coate sau a submina aportul sau calitayile aproapelui ci adaugand si cerand aporrul valoric unic varianta si interesul fiecaruia intr un mediu constructiv de ce in mediile ierarhice inca se practica dezumanizarea si privarea de drepturi economice de exprimare aport valoric si subminare intelectuala a celor ce pot si vor mai mult.
Inapoi la familie de ce e normal ca un copil sa suporte nebunia unui parinte dereglat si sa creasca intr o perspectiva disfunctionala asupra potentialului personal de exprimare si apartenenta si potenta sociala. Apoi de ce intre femeie si barbat nu se promoveaza o interactiule lipsite de disimilari discriminari si creante in dialog si impartasire a spatiului emotional economic si locativ comun scizionat de idealuri impovaratoare si separayoare in directii opuse
Mandrie speranta nevoie narcisism
Cand din nevoie speri sa iti umpli inima de bucurie iti pui niste standarde ideale desi aflat in neputinta de a le i deplini iar cand realitatea iti ofera ce are ea mai bun fantesia si mirajul imaginatiei cu care ti ai presetat dorintele si predispozitia pentru realitate te pune in pozitia de a refuza ceea ce ti se cuvine la nivelul care esti si te implineste social su moral in limita reala a posibilitatilor de care dispui un mod real si cureant care fizic desi potential speri si te proiectezi intr o siruatie mai buna si chiar daca visele devin realitate totusi idealul intangibil tot intangibil trebuie sa ramana si i. Realitate si impingi barierele conforrabilului in afara sferei tangibile desi realitatea iti ofera tot conforrul si deplina implinire emotionala acaparand intregul univers fizic totusi ceva nu a ajuns la desavarsire aceea fiind neputinta de a te multumi intr o realitate de care ai fost nemultumit si pentru care ti ai peoiectat viata intto sfera imaginara dar cand visele devin realitate viata bate filmul si nu est pregatit sa traiest sa admiri si sa aplauzi perfectiunea propriei realitayi devenite realitate. Si totusi de trei ori ai privit in ochi desavarsirea si de trei ori ai refuzat o privindu ri cu mandrie potentialul imaginar mai potent decat realitatea tu ai avut un pui gata de ciorba nubo cioara in brate dar nici macar pentru o vrabie nu l ai dat ci pentru umbra unei frunze care parea ca e o pasare maiastra pe cerbpe care din cauza luminii soarelui care o proiecta in fanteziile tale nu puteai sa o atingi si din cauza perperuei auto incatisari innpropriile satisfactii efemerizate inexistential sociologi
cCe mai astepti cand piesele sunt imprastiate si nici nu mai are rost sa le pyi la locul lor
Tara a fost dusa in robie a fost cucwrita iar cei dusi in robiw nu isi voe mai vedea casa lor dar de se vor inroarce la dumnezeu se va ridica iBavitorul si copii loe cei crescuti in freapta crefinta vor reveni in casele parintilor lor cw au ratacit dupa ispitele lumii neput8ntele si ispitele care si le au pus lege inaintea vietii lor
Cu toate motoarele de cautare nimic nu a mai venit viral deci ceva bum a fost inlocuit de ceva facol dar inutil
P.s
Nu vei sti si inca nu inteleg conform acelei pilde ale unui batran care nu a ajutat in ispita un tanar si l a impins in deznadejde si el in aceeasi ispita avea sa cada mai rau astfel nici eu nu inteleg propria neputinta si severitate crezand ca sunt relaxat si vertical dar totusi am lasat in urma traume in care am aruncat cu pietre si nici acum nu inteleg ca eu sun cel ce arunca im mine cu pietre si in ceilalti care au aceleasi neputinte dar cand voi intelege ca iertand inteleg cum sa ma iert cu greu voi intelege darul iertarii imaculate al celui care nu arunca cu piatra nu din rusine ci din iertare personala si reciproca pentru ca se mai impiedica omul dar nu il impingu si tu ca sa vada cat de periculoasa in potential a fost caderea lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu