traim intr-o tara independenta si azi e ziua regeul 48 de tiranii redenumit libertin
traim intr-o tara libera si sotia mea cauta disperata drepturile defemeile insarcinata de unde nu le are cand ne referim la drepturi ma gandesc la cineva care este atat de porc uncat se poarta inuman cu cineva cu burta la gura, pe langa toate mama tocmai a scapat temporar de munca in italia si s-a angajat la o multinationala inumana pentru ca nu are vechime dar ca mama statul te ignora des si repede.
astazi m-a lovit sarbatoarea in frunte alaturi de alti zece calatori ingramaditi in picioare alaturi de soferul lui 36 singurul de la gara e ca si cum ai sufoca sau alimenta un oras cu pipeta.
susnumitele bagaje apasatoare care ma fac sa meditez cu gravitate la greutatea gravitatiei ce ma supune legii naturii din jungla urbo-rurala. afara nu e nici cald nici rece dar transpir de cateva zile in aceleasi haine si parca trenul avea acelasi miros ca si mine de aceea ma simteam ca acasa imbracat in izmenele de lucru sau citit intrerupte de atipiri frecvente peisajele se perinda de pe o fereastra pe alta iar ce pare static in afara de deja familiarele peisaje mai sunt masinile care se intrec pestevai si prin dealuri cu viermele de colorado ce se taraste spre iasi in care am fost ngurgitat de bunavoia si pentru care de buna voie casierita imi oferea abonament fata-mi neodihnita in contrast cu carnetul de student care nu ma pune pe un loc mai paralel cu cel al unui respectabil tainuitor al garilor nocturne, intru in vorba cu un domn ce nu pare a astepta un tren ci mai mult isi asteaptaceva e acel chip care se resimte mult prea familiar cu mediul unei gari in care traieste mananca doarme si merge la toaleta cu bancile pe post de paturi precum un tren al garii in care ti se oferă un loc in calatoria vietii ce se află in apogeul picajului uneori de acolo ajungi direct in strada iar strada te trimite inapoi daca esti cuminte.
in acea gara un tanar teolog imi ofera poezia textului cu care nu cerșeste ci imi cere cu imprumut o suma mai mare decat a mile omul se prezinta de la acelasi nivel un alter ego cu aceleasi studii si lovit de meandrele vietii nu diferit de multi diferenta e ca el a ramas in gara si acolo isi urmeaza veacul teologi licentiati si masteranzi au inceput sa cerseasca si sa se composre ca golanii sa doarma pe strazi si in gari si sa arate ca boschetarii sau mai clar nu departe de mine e deja a doua victima dar a treia o port in rocsacul meu mai des ca oricand teologi cu sau fara diplamă gasesti la tot coltul sau canalul straziidar acesta e mai special ca toti acesta a umblat la marile seminarii si universitat indoielnice pentru a iesi licentiat iar licenta lui la fel ca a mea cu aceeasi binecuvantare sigla si fisa matricola o am si ei dar eu nici macar nu am absolvit facultatea cu brio. pitesti targoviste ploiesti bucuresti constanta neamt roman iasi dorohoi parca vorbeste despre inchisorile martirilor care nu au cazut cu revolutia ci au intrat sub administrare bore copii inchisorilor orfan al bisericii sunt si eu si multi de teapa generatia si varsta mea iesiti cu sutele anual stampilati invatamant superior in fund. bocancul teologic nu iarta iar doctorii lor gardieni si persecutori morali de meserie papagalicizeaza renumite nume si texte patro-dogmo istorico scripturistice. cine se declara tanar sau student la teologie va primi o privire de dispret amarat cu auto dispret decanal daca te pomenesti ca vorbesti neintrebat cu subtotlu in pubic iar dumitru te aproba smerit din cati nescris citite. copilul asta a fost batut de soarta mai mult decat alt te-olog si rasar toti ca dupa ploaie mai multi mai toti. tunici lungi de luptatori cu viata se cearta despre fonduri ce nu au vazut dar vad in viata lor. omul asta a fost insurat cu o femeie care la vrut si la inselat si de dara asta nu o chema teologie ci a numit-o sotie care i-a luat banii cas-a la pus la munca si l-a trimis acasa cu trenul fara bani de bilet si nu doar pe el ci sortit ratacirii cu tot cu parinti pana la bunici adevarul se intrevedea si excrocheria a devenit parte din viata lui ba mai mult metoda de supravietuire pretextul ca va primi un acont era garantia celor cinspe lei dar i-am dat doar trei sfinti cei verzi pe care nici eu nu ii aveam mai ieri dar veniti de la sclavia parintilor staini detara si copii cu tristete sunt am fost si se pare daca da domnul voi fi si eu binecuvantat cu acest trai mai decent decat normaluiinuman national se pare ca tara finanteaza de la buget mai multi maturatori de strada decat cetateni are. daca te intrebi de ce amstractizez magini este pentru acei maxi mega terminus educatio desavarsitogatistiosententiosi. adica pentru a dovedi ca cei ce se cred destepti sunt mai prosti decat par sau ai exat pentru a le dovedi prostia limitata cu fanfaronada propriei inteligente. cu exceptii minimale gritesti. dar sa trecem la viitorul celor petrecute azi pe scurt
am iesit din gara mirosint dinainte ca ea si vad trei cladiri ce guverneaza soarele limitat al parcării extra incapatoare a garii un bloc comunist o gara regala si o autogara de o alta culoare tiranica autonbuzul apare mai repede dupa ce omuletii verzi au strazilor mi-au permis sa ocolesc masinile ce respira calduros a oras. 36 sele a venit m-am urcat in transportul deja neincapator si dus am fost cu el nestiind ce ma acteapta in care o doamna mi se plange ca bagajele ii ocupa locul de exitare din fata usii corpulenta femeie avea dreptate abia o mai sprijinea bara verticalasi anii batranetii dr ii explic trist si obosit ca voi cobora pentru a face loc cu tot cu bagaj lucru ce l-am si facut taraindu-mi bagajele le jos. momentul acela in care bagajul itilacrimeaza prin dos imi era mai mult decat familiar iar de data asta era la fel de stanjenitor in viata unui student ca o restanta data de zece ori cu unu din oficiu si zero nota finala. nu mult dupa ce pasasim statia urmeaza o cotitura dar la a doua autobuzul se incadreaza pe obanda spre sens opus iar staa principala era nefamiliar de libera cu un motiv bune intemeiat la nivel local regional statal europeaan continental si planetar stiam ca pe acolo nu se trece era un autobuz semi plin si tocmai o mua in sens opus drumului normal orinduse pentru a debarca calatorii dezorientati dar nu si pe cei revoltati printre care si un impovarat dezorientat indecis
calatoream cu un autobuz spre od destinatie necunoscuta de soferul de trasport public peste geam se vedea o strada goala ce reprezenta natiunea dezbracata de demnitate si oameni pazita de o duzina de fantone minuscule verziu aniniate ingramadit in distanta pustie sever de oameni pe strada goala cu sase benzi dinspre care ne indepartam. pe scaun intre mine si acea persoana sedea tara sau mai clar doamna de la cantina universitatii care cerseste pentru perfuzii traseul necunoscut era flanfat de paraziti scuze politisti dizlocati in locatii precise pentru blocarea traficului de acces in directia opusa nodul de trafic era paralizat doamna ii injura pe politisti soferul ii intreba daca pe acolo ajunge in copou iar noi ne indreptam blocati spre acea cale de acces blocata din ambele sencuri pana la urma am ajuns la destinatia triumf sau parhol unde noamnele doreau sa ajunga mai devreme sau mai tarziu un batran cu o geanta din piele cu colturile intoarese se uita sa vada cat timp mai are iar eu urma sa ajung acasa la caminul d e familisti dar toate ca toate mama lucreaza la o multinationala iar eu nu dar la scoala la fel de apaic am ranas incat tot acolo am ramas drum bun si sotiei i-a cazut o masea bun venit in tara mea a nimanui a lor si a noastra din ce mai ramane dn aerul nerespirat drum bun tara noapte buna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu