Uitarea si renasterea intelectuala

 48 de principii generatoare  de reculturalizare

Pacatele tale te vor prinde din urma la fel si faptele bune de pacate fugi cand stii cu ce datorue te cauta iar cu faptele bune fugibspre ele pentru ca stii ca dumnezeu nu ramane dator si ara dobanda foarte buna

A se lepada de sine adica s si lepada dorintele de la care du vrei sa renunti pentru a te deda unei voi constructive o cruce a renuntarii a punerii pe o cruce a nevoilor aproapelyi de vibdecare de grija de cuvant bun de a ne pune in slujba vietii lor ale aproapelyi pentru ca nu primim o cruce mai mare decat puterea noastra pentru ca cei ne nu se pot hrani de pe urma ta te ignkra si se duc la porti mai mari dar tot o cuce e si promisiunea inainte lyi dumnezeu de a avea grija de cineva dar tot dumnezeu poate iri ofera ce ai pierdut sau ce are el in vistieria lui

Mai pacatosule ca insemn de dojana a unilintei neputintei si starii de neajutorat si amaray care se trage si din urma pacatelor nestiute si ascunse dar neputinta de a lupta cubpacatele stiute sau nestiute ca lipsa de ajutor si nadejde se cere ajutor prin rugaciunea inimii mila pentru umilitul pacatos

Ghidul calatoruluu i timp ele lei ave maria eli eleon elei eva maria. Se pare ca in momentul in care ai descifrat aprenta istorica a unui timp toate ratinamentele constiintele si faptele oamenilkr se desfac precumno harta temporala care predescriu actiunile si conventiile.sociale structurate ierarhic pe comunitati atunci precu apostoli si asceti care erau rapiti in cer cu timp sau fara timp in vorp sau in afara vazut sau aievea vezi prun ochiul pelerinului cu inima timpurile vremurile si vremea.oamenilor prin raportarra lor la conectarea prin rugaciunea inimii la .atricea temporala a veacurilor

Cwl care s a detasat inainte sa se detaseze dupa mutare dar care va fi detasat dupa mutare cant prima detasare nu va mak fi valabila

Perioada de inflorire al atosului nu a fosy cel bizantin ci post bizantin in carr imperiul.otoman functona precum un lichean pe un copac unnultim imperiu bicefal anatomic si existential si religios abominantbpentrunintegritatea individuala liber exprimata ca parte integranta in comunitatea rrligioasa pracyic omul din biserica era doar sufleteste deplin liber nu si social din cauza ca bkserica s a compromis ca instirurie subdivizata puterii statului pastrandu si puterra autentica a prezentei lui dumnezeu duhovniceste dar compromitand corpul fizic in sttucyura national sociala ingaduita de dumnezeu pentru ca fiecare nava arr u port in care ancoreaza pentru a se alimenta daca doreste sa zboare spre libertatea duhovniceasca fara sa fie autosuficiwnta la mila lui dumnezeu

Imperii au mai fost dar sistemul imperial de perpetuare a strunturii de functionare din generatie in generayie nu a gost perfectionat ca gunctional defi sisteme filosofice s au dedus din practicile interne de identificarebindividuala funtionala imperial

E posibil sa fi fost tentative istorice unificatoare dar cu ce folos imperiui vlaho bulgar sau altele de mai tarziu cand granktele sunt deja trasate iar idelaul comun si dedicarea unificatoare sunt depasite de evolutia istoruca a natiunilor cabidentitate si dezvoltare poate azi se incearca o dezinformarenindividuala dar cu ce roat cand lumina e pe cer si in afara dezinformarik nimeni nu se afiliaza unuinideal eliberator sin scopul unei potential existentoale utolii la care nimeni nu se afiliaza necomprimitant evenimente care denigreaza atempuralitatea utopica

Problwma ca aceasta fina verticalitate intre identitate apartenenta si slujire e un ecilibru mentinut dor de demnktatea si vesticalitatea spre di. Si de la dumnezeu pentru ca putem cuceri un centru de influenta ideologica dar structural trebuie sa ne pozitionamnin evolutia istorica de ansamblu pentru ca desi vasile lupu a fost un maestru financiar in maiestrizarea aceste matci de identitate si valorificare dar nu a putut ajunge la potential imperual de ambitie ca a lui syefan sau mihai viteazu carr si au centralizat rrsursele pe un obiectiv de unificarr si acumularebidentitar imperial centrazizata in persoana si identitatea nationalizatoare cabimperiu desi aveau uneltele maiestria si locatia propice rrsursele externe si disponibilktayea de a ceda centralizarea si puterea cereau riscuri eforruri si distrugeri identitarr care nubpot fi ignorate in rrstructirarea imperiala avand in vedere cabimeriile se contruiesc construind nu distrugand identiyati

De aceea valorificarea individuala si comuna a educatiei spre ieraehizarr productiva a comunitatik nu spre a dezbina ideologic comunitate prin evaluare excesiva dar nu valorificarr individuala in scopul excelarii in vomun a societatii creeazanincipient in copil o individualizare prin exagerarea sistemului de a devaloeiza in scopul ierarhizarii in lilos sa fie in sensninver de rrvalorizare pentru a stuctura ierarhia valoric astfel in biserica dumnezeu a spus de vrei sa slujesti serveste pentru ca ai toatd abilitatile si resursele la dispozitie pentru valorificarea individuala a comunitatii in svopul stabilizarii unui construct social de ansamblu stabil al sociatatii fiecarui membru facilitandu i se toate rrsursele pentru a patricipa constructiv cu rrsursele colective puse in slujba abilktatilor personale dedicate structurii sociale ideal structurayabpe valori abilitati si servicii si serviabilitaye si disponibilitate de a participa activ si constructiv si eficient in comunitate

Astfel si micro institutiile si statul functioneaza ieraehizat pentru a ideologiza capitalizarea efortulu inpersonal dar cand fiecare kerarhic sumbineazanpe cel de sub el ideologia ierarhica devine represiva si nunmaineliberaza pe omnin sistem ci il integraza abuziv dezintegrandul ca cetatean cu drrpruri comune si plasandul fara scapare intr un loc in care calitatile personale nu sunt valorificate in detrimentul sau si al sisyemului de centralizare si valorificare integrat

Sistemul intern e atat de eficient incat orice om poate acuza institutia ca e posibil sa funcionezw si fara dumnezeu dar de fap el este cel care autentifica echilibrul prihologic al acestei institutii ca daca ar amesteca limbile nimenu nu s ar mai intelege si comunitatea si emeticitatea ei s ar destrama ciar daca fiecare om ar avea valori individuale nu ar mai fi de folos daca nu ar fi actice in comunitae spre sustenabilktatea ei

De aceea in imperiul roman se cladeau sate intregi de catrebun patron desemnat de imperiu si satele erau dedicate unui templi si locuinyele si atelierele sinknstitutiile sociale erau centralizate de imperiu oar oamenii din imprejurimi veneau de buna voie si locuiau in aceste comunitati ca intr un stup in carr imperiulninvestea si culegea mierea in funtie de sezon si productia din acel an

Asta a facut si david si solomon in tara sfanta unul a cucerit prin expansiune unul a ideologizat prin intelepciune cat a gost mana lui dumnezeu cat vointa si disponibilitatea omului domnul stie dar era evident ca acceptarra de valori culturale externe dezechilibra si destructura integritatea dar si identitatea statului

Cwea ce a facut europa cu fondurile de reconstructie al patrimoniului cultural di manastirile atonite poate fi o forma de patronatideologic subliminal stikndu se autoritatea ideolodiga pe care o detine atosul

Astfel atosul stia ca are doua arme cea a puterii imperiului dar si a puterii de conservare a identitatii locale a populatiilor supuse lui de aceea calugari erau si luptatori de eliberare identitara de sub puterea otomana aceste miscarr se facea si natural sub simtul normalitatii rrligioase dar si intentionat de cer care recunosyeau puterea pe care o detineau ca knstitutie si centru rrligios

Problema e ca in pont wrau exilaxi ca scavi toti nedoritii impwriului printre care majoritatea erau crestin folositi ca scavi si mana de lucru in extremitatile depopulate de razboi ale imperiului astfel impeeiul a fost cucerit nu din inima lui desi prin cicerirea inimilor de la granitele lui cum e si australia carr era o poscarie populata identitar de exilatii imperiului cunmunca silnica si depupularra localnicilor autohtoni ceea ce s a intamplat religios si cu repopulara si reidentificarea populatiilor coloniale

Multi doreau sa cucereasca drumurile dar adevarata comoara era miculbtemplu de la coltul strazii pe care l a dezintegrat noua mentalitate crestina care elibera oamenii din sistem facanduse dusmani declarati al functionarii eficiente al imperiului destructurandninperiul din inima lui afica mentalitatea de apartenenta identitara la sistemul cultural valoric institutional si identirar imperial de aceea romania a devenit latina pentru ca s a identificat structural imperiul a unitbidentitar catunele izolate si le a nascut ca natiune prin sistemul valoric propus

Astel sinimperiul roman care a evoluat din cel grec prin zei centralizau economic comunitati fiecarr meseria sinocupatie avand zeul lui care avea un sistem de temple mici locale nationale apoi imeriale centralizate in panteonul dun capitala imperiului de aceea fiecare cetate romana era calculata la o zi de mers pe jos distanta pentru a facilitabtransporturile in siguranta si a centraliza economic piata de desfacere

Cand un calugar atonit venea sa ceara bani asta i semna ca nu doar ca dumnezeu punea mana in cap celui care oferea ci era un semn ca o manastire atonita si a pierdut beneficiarul si se afla in criza financiara ca un boier a cazut de pe tron asta incemna ca daca sareai cu cateva sate cateva paduri turme bisrici si le centralizai in centre monahale din mila in mila creai un sistem economic semistatal cu o banca capital centru identitar valoric si moneda inernationala si deschidere pe piata imperiala cu piata de desfacerr a bunurilor materiale naturale lemn animale metale pretioase tesaturi vesminte sinobiecte de cult de aceea inperiul rus a avut de ales cui sa se inchine sistemului economic cultural si de valori musulman sau ortodox se parr ca sistemul economic misulmanninca functioneaza pe repeofilarr petrololiera pe piata internationala in timp ce biserica ortodoxa si catolica si protestanta s au autoexclus dinsistemul international colonial reciproc

Tot ce oferi lui dumnezeu sa intoarce sub o alta forma cubun dar care itibovera verticalitate si libertate si deschidere catre vistieriile nemateruale ale darurilor duhovnicestinpline da har ale lui dumnezeu de aceea primele comunitati erau entuziasmate sa traiasca intr o forma monahala incipienta oferindu si toate bogatiile lumestinpentru a face parte din noul sistem social de intrajutorarr fara acumulare cand toate bogatiile erai centralizatensi vapitalizate in scopul extinderii aceatui noi sistem conventional social sistem carr functioneaza si atazi dar nu in scop liber si in scop sistematizat de incatusare economica fara drrpturi de priprietate necreditata

E greu sa spui ca ceva e rau precum banul si dragilostea camd stii ca ai nevoiw de ele dar nu stii sa lw folosesti in scop sustenabil si echitabil firesc conform firii banul daca il strangi e precum apa in natura undeva va fi seceta atunci candboprestiniubirea sa dea viata undeva se cuibaresye ascunsa moartea si te asteapta cand vei dori sa volosesti dragostea in scopul ei datator de viata

Atunci cand in singurataye ai impresia ca nu ai mandrie nu ai certuri ai rabdare nu ai neplaceri insasinplictiseala lenevia si mandria si sperantele desarye sunt semne ca firea rationala nu s a sincronizat cu firea duhovniceasca altoind simturile in momentele de liniste vistutilor duhovnicesti ca in momentele de incercare trezvia duhovniceasca sa nu fie rapusa de agitatia ignoranta si nesiguranta si neincrederra si neputintele lumii si chiar rautatea si inconstienta si nealinierea cu viryutile existential adevarate arhivate in tainele si cuvantul religios astfel daca lumea te dezechilibreaza si in loc sa ii vezi neputintele si sa te enervezi scarbesti sau superi pe ea tu sa vezi cheia blandetii mile intelegerii iertarii si kntelepciunii pentru fiecare neputinta unana care asteapta prin rabdarr sa fie spalata si vindecata si tratata si diagnosticata individual de un om care nu vede doar boala ci calea de indreptare vindecare nu doar lipsa normalitatii ci calea spre normalizare si autentificare in deplinatatea calitatilor umane

Daca boierii romani inchinau sate manastiri si biserici atosului care era grecesc iar grecii erau institutia care incasa taxe din imperiul otoman atosul era elvetia zilelor de azi paradisul fiscal in care satele erau scutite de taxe directe catre imperiu desi manastirile din atos erau platitoare de taxe in functie de proprietatile si terenurile din imperiu astfe boierii romaninprintau carti religioase de o valoare artistica religioasa si economica fiind scrise si copertate cu aur si argint iar icoanele si vesmintele poleite sau brodate cu aur sinpietre pretioase deasemenea scuteau sate biserici si boieri care aveau manastiri catora erau inchinate sate care manastirile la randul lor erauninchinate atosului atosul fiind si el o fortareata a imperiului otoman care sii el a mostenit sistemul fiscal bizantin aceasta valorificare a obiecyelor de cult si scuyire de taxe direct catre imperiu usurau jugul imperiuluinotoman dar si pastrauno independenta si semiauronomie a principatelor romane astfel dupa caderea imperiuluinotoman si dupa ce s au baricadat in fortaretile atonite imperiul tarist i a scos si de acolo dupa care cuza a secularizat averile manastiresti dar de fapt a inchis un circuit de spalarr de bani si scutire de taxe imperial astfe incercand sa nationalizeze un sistem semifictiv de transfer de valor avandnin vedere ca evangheliile vesmintele si obiectele de cult erau supraevaluate o evanghelie costand cateva sate inchinate si cate turme de oi si boi deci atosul desi avea prin calugari atoniti din terem care si prin donatii si prin colecte si prinnobligatii fiscale colectau taxe din tara romaneasca sub acoperirra mai mult sau mai putin a vesmintelor religioase comportamentul de vamesi desi in strae monahale ramanea cand intraubin casele taranilor spuneau ti calos la un cal si calul era perceput ca taxa sypranumita donatoe boierrasca in scopul scutirii de taxe imerial otomane deci dumnezeu a avut grija sa pastreze demnitatea integritatea sinidentitatea poporului chiar si sub stapanirea lumeasca

Marturiseste te inaintea lui e ca marturisirea de la judecata de apoi cand in fata celui care ai pacatuit si in fata lumii vei raspunde pentru ce ai facut si nu veibputea ascunde sau sa aiti iei apararra deci ca la judecata de apoi si sincer cabin fata celui caruia i ai gresiy cere ti iertare inaintea lui dumnezeu ca sa nu ajungu cu aceste pacate la judecata de apoi si sa iti iei osanda vesnica

Faptul ca se faceau donatii intre comunitati si unii oameni renuntau la tot pwntru a fi parte miluitoare in intrajutorarea comunitatii arata ca ifealul si ermetizarea comunotatii reprezenta o rrnuntarr la beneficiile si calitatea de memburu ca cetatea al imperiului ce impunea aparyenenta sub zei oamenii se dedau comunitatii sub care dumnezeul cel adevarat imparyea darurile

Cand atractia fizica nu si perspectiva unui viitor nu s a starnit sigurul subiect de comun acord a fost elevarea abilitatilor sociale si intelectuale oricat am fi sperat sa aruncam mingea in celalalt teren desfranarra nu este o abilitate calitete si o valoare sociala iar coborarea catre acea zona obsucura parea a fi o coborare spre un statut social denigrant si sub nivelul standard la care am ridicat statutul social

Imi pare rau pentru problemele tale financiare

Dar ai primut roate economiile in valoare de 13 000 treisprezece mii de euro nu stiu ce ai facut ce banii dar dupa divort instanta va stabili cat datorez copiilor avand in vedere ca tu ai parasit domuciliul si datorezi daune morale familiei drept consecibta comportamenrulyi tau imoral in cirxumstantele abandonulyi familiei

Vremurile de azi au mai fost aceste vremuri de pe urma a stergerii identitatii si intunecarea vremurilor libertatii mintii s au repetat si se vor mai repeta dar identitatea inca ramane o samanta in om care se naste din inima care simye lumina din taina noptii inmirrsmate de linistea si impacarea sinelui cu sine si cu lumea

P.s linisteste te esti tanar si char daca nu ai ajuns la intelepciunea batranetii de a fi multumit cu sine si cu lumea clipele sfarsitului te tulbura cu mihtea tineretii dar ai intelepciunea varstei tale si nu uita principiul vietii iubirea si suferinta pentru vrajmasul care nu stie ce face si nubpoate fi iubit de tine.