48 de pierderi și restituiri
Corpul uman biologia și Char natura au o regula intrinseca de a reveni la forma inițială de a se regenera după un model predefinit chiar și cursul unei ape are tendința de a urma albia veche in locul uneia mai accesibile uneori chiar reconstruire a unei zone avariate după o forma care este necesară pentru completul necesar de activitate optima de aceea unii mușchi precum cei ai Mișcării urechilor sau măselele de minte ies din iz datorită unei facilitați care au dus la anularea unor abilitați
Problema in regenerarea duhovniceasca este ca omul are nevoie de o conlucrare cu modelului divin de asemănare de aceea când prezenta lui Dumnezeu i se facilitează unei persoane cu un apropiat bolnav i se cere sa creadă in cel ce poate face aceasta fapta care nu se face in trupul lui ci in trupul unei terțe prin credință complicelui dar ce mișcare transforma sau completează neputința tertei care se încrede in promisiunea apropiatului de a i purta de grija ba mai mult de a i facilita vindecarea prin credință cu care se încrede in cel care trebuie sa creadă pentru vindecarea neputinciosului datoria fata de neputincios este sa creadă un puterea celui care vindeca o neputința pe care o cunoaște doar prin empatie și Vice versa adică cel ce vindeca cere credință desi prietenului desi este empatic direct cu neputinciosul așa cum Dumnezeu trimitea pe fiul pentru mântuirea ștergerea și iertarea unor păcătoși care se afla empatic in gratiile creatorului care nu refuza sa le perpetueze viețile
Problema e ca unde este resursa omului pentru voința de a se ridica la o stare proprie prim moștenire dar improprie prin fapte poate chiar conștientizare a propriei poziții decăzute pentru ca o rana se vindeca singura datorită necesității pielii de protecție împotriva intemperiilor și înrolare a fluidelor in corp dar duhul rănit care vătămează și trupul și conștiința ce chemare are la integritatea lui care e calea din ieșirea depresiei duhovnicești a lipsei credinței in cineva ce facilitează vindecări nevăzute cu consecințe in refubandirea integrității fizice ținute in afara normelor normale de un lips duhovnicesc sunt oare virtuțile o liberă manifestare a Duhului sau o antrenare sau sunt un antrenament in urma beneficiilor duhovnicești dobândite in urma acestor manifestări pentru ca putem crea in creaționism iar o minte simpla sa creadă ca aceste atribute virtuale ale Duhului sunt consecințe ale unei Evoluții și dorințe de a se ridica din materia involuntar care este împinsă de facilitați exterioare spre o manifestare verticala a elementelor organice și a integrității astfel putem conclude ca omul evoluează după cum îl bate vântul înainte sau înapoi ajungând la concluzia ca unele activități sunt benefice altele nu legiferand modalitățile constructive sau negative de manifestare astfel vedem întorcându-se ne la religiozitate omul nu se îndreaptă spre un neant de variante evoluate și are un obiectiv pe care dorește sa in redobândească intr-o natura prin care experiența căderii este doar o abilitate care urmează sa devină inactivă
Problema este alta cum poate crede un necredincios care vede pe bumnezeu intr un context social care îl legitimează ca iertătorul de păcate vindecătorul calea adevarul Dumnezeu Împăratul Eliberatorul dar și Mântuitorul hristos Iisus crucificat ca om și fiu al Mariei și al lui Dumnezeu de asemenea de ce evreii nu și au păstrat numele de evrei după convertirea la dumnezeul lor venit pentru ei in poporul lor dar trecând peste politic social religios și integritate naționala ajungem la necredință celui care cere ajutor necredinței pentru cineva care depinde de el emoțional și cum ajuta credință celui vindecat la integritatea lui duhovniceasca e ca un deschizător de USA pe care o deschizi pentru a trece alt cine va pe care tu trebuie sa treci din cauza circumstanțelor e un fel de Căutare de vindecare a unei boli pe care nu o ai dar dorești vindecarea in trupul tău pentru al lui datorită înfrățirii emoționale
Dacă in așa fel circula credință de la om la om și Rin unul la altul atunci ajungem la conlucrarea femeii cu bărbatul care dorește sa se simtă folositor femeii care are nevoie de ajutor compasiune și conlucrare dar problema e ca femeia nu conștientizează emoțional ca ea depinde administrativ de activitatea bărbatului și in considera pe bărbat obligat sa faciliteze lipsurile de care știe ca depinde pentru o activitate socială deplina la fel și bărbatul vede in femeie neputințele eu și se simte mai bine când facilitează femeii abilitați de care are nevoie problema e ca bărbatul recunoaște ceva mai mult in femeie ceva ce bărbatul nu poate face dar femeia in neputințele eu uneori poate nu este conștientă de Abilitățile sale peste putințele bărbatului cum ar fi iubirea și compasiunea peste limitele rationalului ca un comportament firesc Problema e ca bărbatul i-ai completează lipsurile emoționale cu cele ale femeii iar dacă femeia nu oferă in schimbul facilitățile integrarii sociale revers și stabilitate emoțională drept completare și rasplata ca o activitate fireasca neforțată ci se comporta ca un bărbat incomplet care voloseate o persoana in scopuri egoiste fără politeism emoțional folosindu-se de Abilitățile sociale ale bărbatului pentru a fi facila altor bărbați atunci schimbul de valori nu este unul echitabil la fel ca toate inechitățile care odată scoase la iveală din comportamentul uman pot deveni unelte de inechitate la rândul lor sau schimbul echivalent material cu camătă care cere o perpetuare a schimbului prin dublarea îndatorării cu fiecare utilizator al acelor facilitați ajungem la o valoare aparenta pentru un potențial inexistent uzat de schimbul interuman
lăsând nevoia Divino umană de conlucrare ne uitam la conlucrarile inter umane pentru a le contura pe cele duhovnicești bărbatul și femeia cunosc descoperă si identifica lumea pe baza unor memorii acele memorii cheie in dezvoltarea personalității intime dar experiența fundamentala definește originea tuturor fenomenelor emoționale ce se vor conecta la imaginea memoriei înrădăcinate pentru prima oară si in jurul căreia toate activitățile emoționale vor gravita si se vor raporta de a lungul vieții de aceea astfel este necesar omului ca imaginea primului act intim sa se facă in cadrul unei celule sociale independente concretizate legal prin care nevoile naturale ale procreării nu sunt inhibate de inechitate sau ieșiri din legalitate sau imposibilitate socială sau economică pe lângă aceasta concretă si evidentă cale sănătoasă de eliberare a nevoilor si descoperirilor intime pe ambele terenuri observam ca omul evoluează caracteristic vârstei in dezvoltarea intimă si emoțională iar experiențele externe Creează carente de neempatizare si inechitate intimă care legate de divergente in imagini originale pot mareea nesincronizări care duc spre neregulate perspectivei geniali intime in ringul comun de activitate apoi căutările femeii de acreditare in afara integrității familiale Creează dorințe externe cadrului familial sau chiar inhibarea unor Evoluții personale folositoare unul sau altuia astfel ajungându-se la insatisfacții pe plan emoționa din cauza unor nevoi create fictiv drept răspuns a unor căutări exterioare familiei
Trecând peste aceste teorii ne întrebam ce vrea Dumnezeu de la om ce vrea omul de la Dumnezeu ce are de câștigat Dumnezeu de la om si ce are omul de câștigat de la Dumnezeu cum cunoaște omul pe Dumnezeu si cum cunoaște Dumnezeu pe om si putem crede ca omul dacă se descoperă înainte lui Dumnezeu așa cum Dumnezeu vrea sa îl cunoască pe om atunci conlucrarea divino umană din aproape in aproape si din asemănare in asemănare omul va înțelege cum poate oferi lui Dumnezeu ceea ce va lucra Sore folosul lui problema ca o data cu urcusul duhovnicesc si cu voința de a primi mai mult de la Dumnezeu omul uita ca ceea ce ii este lui de folos poate fi un Dumnezeu mai real apropiat de om pentru ca ridicarea omului la Dumnezeu poate fi o greșeala datorită considerației de sine ca asemănare cu Dumnezeu când defapt omul tot mic a rămas iar vindecarea din el e doar o prezenta a lui Dumnezeu din el interesantă imagine filosofica când vedem ca Dorian grei este frumos datorită lui Dumnezeu pentru ca sufletul lui este mic umil si primitor înaintea lui Dumnezeu exceptând din aceasta filosofie activitățile anti sociale si înlocuindu le cu activități duhovnicesti
problema cu poveștile cu prințese nu este ca imaginea fetelor este una fidela unei Realități utopice sau a unei Realități dorite ci cum Reușești sa devii asemanator idealului și sa nu fii dezamăgit ca nu ai ci mulțumit ca realitatea îți oferă oportunități destule sa te comporți cu demnitatea și un comportament nepătat de inechitățile acestei lumi
Dar in același timp băiatul citește și el povesti cu prințese și înțelege fata ca o prințesa nu născuta in puf cu una care merita sa i se ofere facilitățile decentei apoi putem observa nu o opulenta a societății ultrabogate ci realitatea unei persoane independente financiar și social un ideal al libertății in dividuale dependentă socială ierarhica a lumii fiind una artificiala pentru ca vedem ca in mod natural femeia și bărbatul sunt o celula socială in care își manifesta individual nevoile de socializare iar scoaterea acestor nevoi și-n celula socială a familiei este și un mar otrăvit pentru ca nevoile stabilității emoționale desăvârșite in celula socială a familiei proto părinților și proto copiilor care la rândul lor recreează celula stabilității individual comune in doi și copii sunt scoase la licitație in strada sa pe rețelele sociale doar ca am constatat mai devreme ca empatiile sentimentale nu ies dun categorii de vârsta similare și dacă ies se fac in mod artificial fără desăvârșiți individuale prin empatizare sincronizată emoțional și experiential
P. S. Toate inechitățile omului sunt praf înaintea iubirii lui Dumnezeu dar dragostea nu facilitează dreptate universala decât celor care doresc folosirea liberului arbitru pentru a iubi și nu pentru a se iubi apoi omul când se vindeca smerenia este cea care îl menține sănătos și imun la decăderea in păcat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu