duminică, 14 ianuarie 2024

LVII

 48 de recapitulări 

Despărțirea de gândirea sacra când copilul participa la activitatea sacra prin sfânta aghiazma si sfânta euharistie duminicala conlucrarea fiind materială prin contact fizic cu aghiazma mare obiectele sfinte iconițele sau sfanta împărtășanie la conlucrează comportamental prin încercarea împlinirii in viața sa a legilor firești si ocolirea neregulilor apoi prin afiliere la instituții prestigiu aparenta si educație apoi prin conlucrarea cu grupuri care încearcă sa aplice in realitate activități definitorii comunității bisericești apoi implicarea independenta in activitățile predefinite bisericii apoi primirea ajutorului din partea pârtii atemporale moștenire pe pământ in sânul bisericii cum ar fi clădirile si valorile artistice puse in slujba credinței 

Apoi luarea pe cai lăturalnice cărturărești dar pastrarea in inima a modelului firescului comunitar religios găsind in lume căutarea cailor religioase pierdute spui munca carturareasca care toată caută înțelepciune dar singura realitate intelectuala este cea care cucerește si mintea si trupul si îl pun in activitatea lui normala descătușându de sub jugul moravurilor 

Apoi căutarea autentificării cailor acestei vieti după model autentificat in sânul bisericii vedem ca biserica este carul valorilor si convențiilor culturale si sociale care au adus societatea in aceasta pace si liniște culturală si identitara căsătoria familia nașterea copii batranestea înmormântarea grija de copii bolnavi si bătrâni au fost  si sunt promovate si sunt dorite de o societate evoluată amancipata modernă dezvoltată si funcțională de aceea idealurile vechi testamentare al poporului ales al apartenentei la valorile culturale si moștenirii comportamentale a acelui popor trec in umbra si in slujba comportamentului mesianic ce promovează nu un comportament ermetic cu un comportament globalizat universal valabil fără vre o apartenența identitara sau naționala acum rămâne ideea prezentei  in toate a lui Dumnezeu sau a tuturora in proximitatea lui Dumnezeu unul leagă toate rațiunile de existența voii lui Dumnezeu in toate altul pune toate lucrurile in slujba regulilor autentificate in cultul divin astfel unul se regăsește prin credință înconjurătoare altul folosește credință pentru a le defini pe toate 

Unul e născut in credință si vede dumnezeul întreg unul se naște in continuu din credință si vede un Dumnezeu care se revelează acoliții ierarhic care acaparează rațional toată realitatea științifică puțin câte puțin dar care se poate rătăci căutând sfințeniei rost si nu rostul sfințeniei

P s toate sunt noi si in noi se înnoieșc toate 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu