Pag 30

 48 de idei regăsite 

- P s o idee despre Dumnezeu nu se pierde ea revine la momentul potrivit

E mai ușor s cauți pacea in jurul tău decât in inima ta dara dacă nu ai inima împăcată nu va putea simți pace din exterior chiar dacă doar pace îl înconjoară iar când ai pace in inima ta in jur poate fi si sfârșitul lumii nici un rău nu poate întoarce de la pace  omul împăcat cu Dumnezeu 

- Mare păcătos sunt su multe si mari si de neșters sunt păcatele mele ca  care le am greșit încă duc amărăciunea răutăților mele in viața lor si o vor duce cu ei si in viața de apoi iar eu vin cu minte vicleana cerând de pa Dumnezeu burete si uitare sau ignorate in loc sa cer pocăință iertare de păcate si dezlegarea celor cu care am greșit 

Si uit ca suferinta pe cruce nu s a făcut ca o adiere ci cu chin suferinta si răni pana la moarte nu pentru păcate fictive sau reguli sau ideologii cu pentru adevarata moarte din trup a păcatului săvârșit cu care credeam ca voi negocia cu Dumnezeu iertare si ca va ignora faptele mele de aceea nici pocăință nu am dobândit pentru grelele mele păcate ci doar când doresc harul văd marea osândă pe care o merit dacă voi cere cu nevrednicie si nepocainta unele ca acestea  ca si  zice pamvo ava ca nu in doar cântări meșteșugite este pocăință ci înfățișarea spre pocăință înaintea lui Dumnezeu si cum caut eu vindecare in firea femeii mele când eu am luat o doar pentru păcatele mele si copii iau firea ei si nu știu cum sa aduc in inima lor pe Dumnezeu dar am pretenția sa stau cu har in altar

- O data cu Pogorârea Duhului sfânt peste tot pe pământ oamenii mărturisind credința si botezul prin preot își pot construi o biserica si in ea ei sa slujească lui Dumnezeu si Dumnezeu sa slujească lor in unitatea credinței 

- Omului blând primitor si iubitor mândria ii risipește darurile si îl face ca un fățarnic fără fapte  

- Cel ce cade in clevetire pierde si credința pe care o are si se face vrăjmașul pentru care s a alcătuit Psaltirea si împotriva căruia rostim psalmi de rugăciune către Dumnezeu 

- Dacă pleci urechea si prietenia la vorbitorii de rău șoptitor clevetitori si Bârfitorul ajungi sa te asemeni cu ei si la chip si la înfățișare doar ascultând si luând aminte frangand pe cel ce nu se ferește de auzul si vederea celor necuviincioase

- Când omul caută la fata bogățiilor nu mai vede lumina împărăției ca cei bogați nu vor fi judecați ca săracii dar cei ce dau slava bogățiilor si uita de săraci vor fi judecați pentru fapta lor ignorând chipul icoanelor lui hristos si căutând chipuri cioplite din acest pământ iar cum se face ca si femeia luând chipul celei ce a uns cu Mir a căutat iertare de la Dumnezeu ducând sinceritatea pocaintei la picioarele lui fără a se mândri cu cugetul cu nemărturisită cu pocăință la preot pentru a nu se amintire cu gândul cel ce dezleagă păcatele si a dus in taina pocăință la Dumnezeu

- Îndrăzneala si curajul la rele si la încălcarea legii legăturii încrederii comuniunii înțelegerii credinței si răbdării pana după moarte a răsplătii de la Dumnezeu e ca un castel de nisip si ciment care înainte de a se întări vine valul si îl risipește 

- Mania strica faptele bune cu iuțime si aprindere la renunțare la toată fapta buna si la iertarea celui ce sta împotriva  si smerenia repara faptele rele prin disponibilitate la îndreptare si a păgubitului si a pagubitorului 

- La fel si preotul slujește bisericii si nu aduce ei umbra de Rușine ci slava si mulțumire ca in ea este vistieria darurilor si vindecărilor  care Dumnezeu le împarte săracilor si celor ce se porcăiesc si vin la credința

- Ascultarea care i se oferă femeii este pentru întregirea familiei așa cum poporul aces si biserica s a unit intru dragoste  si credința si iubire si ascultare așa cum femeia văzând ispitele lumii sa nu uite de bărbatul ei femeia fiind dorita si de vrăjmaș ea sa nu se lase ispitită ci sa fie credincioasa bărbatului ei spre curăția si sfințirea ei iar bărbatul sa ocrotească unirea familiei cum Dumnezeu a ocrotit biserica si poporul in toate vitregiile lumii pentru a păstra unitatea si bunăstarea femeii care poarta ca biserica si acoperământul si unitatea familiei deci femeia sa fie credincioasa familiei ca poporul lui Dumnezeu si bărbatul sa slujească familiei ca Dumnezeu poporului in aceasta unitate fidelitate si iubire fireasca conform firescului sufletesc femeia sa creadă si bărbatului sa slujească dar dacă femeia va cădea in păcatul neascultării dorind sa fie mai presus ca Dumnezeu va pierde ocrotirea lui Dumnezeu si va fi izgonita spre pocăință di belșugul raiului sau al familiei iar bărbatul are datoria chiar si in căderea femeii sa o iubească cu jertfelnicie iertând  păcatele ei suferind jigniri si batjocoriți pentru ea ca Mântuitorul si chiar de nu va înțelege iubirea si jertfa lui sa se roage sa o ierte ca nu știe ce face in rătăcirea ei ir femeia sa fie ca purtătoarele de Mir la mormântul mantuitorului cu credința si iubire in neputința si căderea bărbatului pana la Înviere rugându-se pentru întărirea lui in slujirea familiei iar mangaietorul sau iubirea si grija bărbatului se va pogora peste ia si ei i se va deschide ochii si limba ca sa vadă gsi sa propovăduiască copiilor ei grija si iubirea care o poarta bărbatul pentru familie 

- Dar așa cum o mâna amorțită tot asculta si omul oricât de amorțit spre păcat ar fi tot are libertatea împotrivirii păcatului in orice clipa si doar in o clipa de decizie pe care o poate lasa sa treacă cu răbdare se lasă  scapă si de robia veșnica a păcatului pentru o clipa de întoarcerii a voii de la rău iar cu cât se obișnuiește cu lipsa cu atât si sufletul se întărește cu Viorela spre Dumnezeu

- Omul este stăpân si liber peste trupul lui dar dacă se face ca trupul se duce după păcat si mintea se împotrivește probabil si mâna si ochiul prinsă in fapt impotrivinduse credinței se lipsesc ca sa nu cada in acea clipa sufletul din cauza unui mădular neascultător 

- - Oare poate omul atât sa simtă in trupul lui cum si in ce fel feluritele mâncăruri îl că-s sa gândească si sa simtă intr un fel sau altul si sa recunoască asemănarea Gândului cu hrana cu care s a hrănit

- - Mâncarea buna veselește gândul dar după se descompune si scoate miros dar mintea omului nu se satura de plăcere cât se satura trupul de aceea omul mănâncă peste măsura pentru plăcerea Gândului dar spre neputința si îngreunarea sufletului

- Cel ce se învrednicește de vistuti știe ca sunt agonisite pentru Dumnezeu si nu le risipește in ochii lumii ci așteaptă lauda de la Dumnezeu care este veșnica si bucuria de la Dumnezeu nu trece ca foamea si ca bucuria primită de la lume 

-Omul simplu cu credința mare vede la Dumnezeu mai mare înțelegere ce cât mintea cu care gândește un înțelept de aceea doar domnul deschide prin credința si mintea si înțelegerea si înțelepciunea 

- Oamenii blânzi si iubitori se comporta ca si cum am fi parte din familia lor fără a cunoaște ceva străin sau respingător dun fapta si comportamentul lor

- Desi ne e greu sa ne numim robi gândind ca suntem limitați de libertăți vedem ca ascultări avem încă de la naștere de parinti de aer de lumina de odihna mâncare si ce mai cere trupul pentru sănătate si viața așa si cu voia noastră liberă alegem sa fim robi lui Dumnezeu si dacă  refuzam robia dătătoare de viața a lui  Dumnezeu cădem fără libertate in robia păcatului cea spre moarte deci pentru viața noastră mai de folos ne este sa ascultam de Dumnezeu decât sa rătăcim ca orbii căutând cele de trebuința vieții

- Sufletul e orb si trupul olog trupul nu ar merge după plăceri dacă nu l ar mâna sufletul iar sufletul nu ar vedea   plăceri dacă nu le ar duce după ele trupul dar legea lui Dumnezeu este si pentru trup si pentru suflet si împreuna lor lucrare este pentru mântuire nu pentrunplaceri iar munca pe care o duce sufletul tinandtrupul departe de placeri este rasplata tăriei sufletului si dorinței de a lupta pentru Dumnezeu fără dorințele trupului sufletul ar fi lipsit de lupta si neexperimentat si slab in ispite

- Dumnezeu judeca pe fiecare in funcție de viața responsabilitățile si slujba pe care o are si alta e judecata omului deci omul e oprit sa judece aproapele pentru ca nu noi iubim pana la moarte aproapele pentru îndreptarea lui si noi iubind aproapele ne mântuiește Dumnezeu care este in aproape si in tot seamanul nostru 

- Cele trei sărbători si femei și sfinți cărora li se sărbătorește zămislită Ana Elisabeta si Maria si s a făcut prin umbrirea harului si învoirea mamelor cu Vestitorul tainei adică au cerut aprobarea si ele au îngăduit așa cum si lui eva i s a cerut sfat si a îngăduit sa între păcatul in lume tot așa tot prin femeie a venit in lume Mântuitorul 

-Oamenii blânzi si iubitori se comporta ca si cum am fi parte din familia lor fără a cunoaște ceva străin sau respingător dun fapta si comportamentul lor

- Întoarcerea si celuilalt obraz e si un semn de smerenie si supunere  pentru a calma si vindeca mania celui supărat înainte de a pune mai mult foc pe mania celui ce își iese din fire

-Dacă crezi ca cineva ți a greșit pe nedrept caută in inima ta si vezi ca nici o nedreptate nu vine fără motiv si o slăbiciune a ta a fost vădită pentru a ți o aduce la cunoștința spre îndreptare si spre luare aminte 

-Pocăință si smerenia trebuie sincronizate si suprapuse cu urcusul duhovnicesc pentru ca noi trăim in același timp si jertfa pe cruce pentru păcatele noastre dar si învierea care fără de moarte pe cruce nu o putem dobândi iar învierea o trăim abia după moarte deci speranța vieții veșnice o dobândim dacă ne trecem nădejdea prin moarte pentru a avea credința tare in Dumnezeu de aceea credința e cunoașterea lui Dumnezeu trecută prin granița neștiinței celor aflate după moarte de aceea credința este o stare aperceptivă dar cu nădejde sufleteasca in Dumnezeu pentru ca sufletul si acum si după moarte la fel in vede pe Dumnezeu doar ca acum este umbrit de trup iar după va fi umbrit de faptele săvârșite in trup 

- Sufletul este ca un cuptor in care iubirea arde si mistuiește bucuriile lumii si le agonisește in viața veșnica dar dacă nu le arde va in funda acel cuptor si se va înăbușit Flacăra iubirii si toate vor putrezi si va strica si cuptorul 

-Dumnezeu nu suporta sa vadă ca oamenii mor din cauza păcatului in chin robie si singurătate si ii cheamă pe toți la el in comuniune cu el ca savfim ocrotiți sibiubiti de el el este biruitorul morții izbăvirea de păcat si păzitorul vieții având pe el stăpân si împărat el va fi cetatea noastră pe care vrăjmașul nu are putere sa o atace decât prin căderea si necredință omului in puterea si stăpânirea lui Dumnezeu si de la Dumnezeu vom primi tăria si puterea sa ii apărăm cetatea si pe noi robi lui cu ea

-Dacă neputințe se dezleagă si daruri se dezleagă si invers

-Omul are datoria de a se feri de păcat si de a.l feri si pe aproapele dar îndepărtarea de păcat înseamnă apropierea de Dumnezeu iar cara încercând sa îndepărtăm păcatul dun aproape si nu avem vindecarea lui in inima noastră adică pe Dumnezeu întâi trebuie sa găsim pe Dumnezeu in inima noastră pentru a avea folos vindecător in viața aproapelui si pentru a îndepărta păcatul de la om nu pe om de la Dumnezeu de aceea  înlăturarea păcatului este o despărțire a păcatului de omul care este invitat in comuniunea bisericii prin curățirea si iertarea de la Dumnezeu deci trebuie sa îl faci cunoscut păcătosului pe Dumnezeu ca sa știe ce pierde prin păcat

-Poate ca într-adevăr la început toate erau lichide si tăria era atmosfera cre le ținea pe toate împreuna pentru a le porunci Dumnezeu mai târziu cum si ce ascultare au fiecare in parte la momentul potrivit

-Vedem in pietre cristale care este de fapt materie organica ducă vie cărbune cristalizat asta înseamnă ca pana si pietrele au si au avut viața in ele doar ca se mișcă mai încet decât un melc sau noi ne mișcam ca un melc si nu observam cum pământul se frământa si răsare dealuri si munți in zare dar toate par ca o zi înaintea lui Dumnezeu pentru ca toate se odihnesc pentru a lasă lucrurile sa se odihneasca si sa între in firescul vieții sa se adapteze înainte de a începe o alta zi de munca 

-Asemănarea cu Dumnezeu este aceeași dorinta pe care o are Dumnezeu pentru noi adică sa ne dorim mântuirea aproapelui din necazurile lumești si sa îl ridicam din moarte la viața veșnica aflată in chipul si asemănarea cu Dumnezeu 

-Dumnezeu dorește mila din spatele daraniciei si  jertfa dăruirii iertării dar si împlinirea milei ca semn al Mântuirii si împlinirii iubirii si milei lui Dumnezeu pentru om 

De aceea in spatele tuturor virtuților se afla amprenta Mântuirii si asemănării cu Dumnezeu in viața omului adică de iubitor vindecător si Mântuitor  

P.s.  In căutarea  starii de statornicie 

- robia libertatii e atunci când știi ca făcând binele vei rămâne liber