Perspective depresurizate

48 de calatorii in timp

 Predica de pe munte si inmultirea painilor dupa moartea.lui ioan si retragerea in rugaciune este si impli irea pr9fetiei si cuvantului de aproliere a imparatiei oar r7gaciunea e si unirea in taina si implinire in cuget si lucrare cu voia tata lui si cu ascultarea propovadiurii lui ioan care acum in cautau pe cel ce l a propovaduit in acelasi lustiu unde a propovaduit si ioan dar daca din mainile apostolilor s a facut minunea imultirii painilor vedem ca ei inca nu aveau continuitate in constiinta aparyenentei si grijii lui dumnezeu penteu ca in noapte terorile si frixa furtunii cand in intuneric pwricolul vine din toate partile iata ca aproapw de rasarit o teroare mai mare apare si o lumina si naluca pe mae dar dumnezeu rosteste cuvintele pace voua ca un dumnezeu ce nu vina ca sa pedepseasca ci ca o salvare chiar si atunci cand wsti inconjurat de relw.si nu ai scapare 

As5fel templul lui dumnezeubeste trupul si tot din trup a luato si pe eva a luato din dreptul inimii astfel omul cautand jumatatea cu inima tot corporal sunt si suferintele de pe cruce coroana de spini pacatele cu gandul si viclenia cu mainile lucratra hotiei liviri si toate ale maine si picioarele umblarea pe cai pacatoase cautarea pacatului in cale iar in coasta pacatele dorintei a desftlranarii si a cautarii la bunurile apriapelui de aceea si bucuriile si faptele bune prin implinirea nevoii aproapelui ne simtim plini si noi de lucrurile care le avean dar din individualizare aveau stare de povara si nu de implinire a nevoilir 

In rai dupa toata creatia si dupa porunca de a se ingriji ca purtator de grija fata de creatie dumnezeu a prevazut o grija asupra omului si a zis pe langa toate care erau bune si desavarsite a eostir ca nu e bine sa fie omul singur dar aceasta singuratate ne duce cu drumul la tristete deci ar trebui sa ne duca cu gandul ca in calitate de chip si conlucrare in relatie cu dumnezeu ca asemanare si in relatie cu natilura ca purtator de grisa si oranduitor al vietii si ordinii lasate de dumnezeu in natura deci aceasta singuratate si individualizare era o stare discreta de desoartire de propria natura si identitate astfel i a dat ajutor precum si treimea se are in sinea sa in conlucrare a lucrarilor asa a lasato pe femeie dar in conlucrare a lucrarilor cu acelasi chip deci omul nu mai era singur ci a primit sprijin si prin sprijinul femeii a peimit si darul inmiltirii ajutoeului pe masura muncii dar goliciunea lor nu o cunosteau pentru ca nu aveau privirilw individualizate xi erau exteoverti catre natura si inttoverti catre dumnezeu apoi dupa cadere isusi acest gol din sine nubmai era personal dumnezeu si au inceput sa il numeasca pe dumnezeu ca dumnezeu sau o putere exrrovertita o divinitate externa naturii care oferea schimbari de soarya in bine soarta care nu era prea privilegiata xi putin instrainata si artificial lucratoare in natura apoi mai vedem si natura fericirii care este un sentiment extern aratandnprovenienta si natura sinbiotica a xonlucrarii cu dumnezeu care crea o fericire implinire si rost al vietii pe cand in stare de pacat inaintea lui dumnezeu era o rusine frica sibinstrainare din cauza apartenentei si alwgerii pacatului fiind instrainati tristibsi singuri in peopruile pacate

Probleba cu cererea de la dumnezeu a ceva ce nu s a intamplat si nici nu are incipient de plecare si intrare in existenta e ca nici dumnezeu nu a facut cu sine ceva ce nu s a premeditat si tot ce s a facut a fost spre conlucrare repararr si aducere spre implinire deci in rugaciune recumostinta pentru cele intamplaye pentru conlucrare si nadejdea conlucrarii sunt factori in care cererea trebuie integraya activ si decizional ca dumnezeu sa activeze in folosul si spre implinirea si desavarsirea lucrarii

Daca dumnezeu a pedepsit umanitatea penttu caderea si despartirea sa de dumnezeu ca dupa moartea vechi testamentara toate pacatele sa fie executate in iad dar intre timp pe baza legamantului vechi s a acceptat ispasirea pacatelor inainte de moartea fizica dumnezwu a acceptat ca unii drepti vor muri dar condamnarea laniad ramane valabila astfel unii condamnati din iad nadajduiau la o solilutie din partea lui dumnezeu desi calitatea iadului este de a distanta pe cei ce de buna voie au renuntat la conlucrarea cu dumnezeu prin urmare i susi dumnezeu care prin jertfa a priclamat ispasirea pacatelor a trecut pein aceasta ca jertfa curata si fara meteahna pentru a ajunge conform si pedepswi si legamantului in iad dar prin d7mnezeire dezlegand si pacatosii si jertfa fara meteahna ramanand balabila apartenenta si conlucrarea cu dumnezeu pentru ca dupa moarte omul sa ajunga la o stare de proximitate lui dumnezeu

Jertfa este o constientizare ca nimic din lume nu ne apartine si ca toate sunt a lui dumnezeu si trebuie sa ne comportam ca dumnezeu cu ale sale pentru a ne asemana cu el 

Jertfa si fapta buna nu este doar o datorie ci o reconectare a conlucrarii si reconstientizare a colaborarii in calitate de chip impreuna lucrator cu dumnezeu ca ascultare si asemanarr cu dumnezeu asemanarea cu dumnezeu ca egalitate si potenta din calitatea de cazut se face prin ascultare ca o reflexie in oglinda nu putem fi ca dumnezeu dar incercam sa rasarim in existenta cu toata lumina cu care dumnezeu se face vazut in oglinda sufletului nostru iar jertfa este o ridicare a oglinzii sufletului nostru inaintea lui dumnezeu pentru a ne predispune trairii prezentei asemanarii si manifestarii lui dumnezeu prin noi ca asemnanare si impreuna lucrare

E mai usor de deacotorosit de ocaziu unui pacat care il facibpentru a nubte plictisi decat sabte chinui cu povara pacatului in aceeasibplictiseala

E mai usor de deacotorosit de ocaziu unui pacat care il facibpentru a nubte plictisi decat sabte chinui cu povara pacatului in aceeasibplictiseala

Povara banilor este mai usor de dezbovarat decat povara obiectelor care au o permanenta mai putin volatila si nepermanenta decat banii

Calos gherondas batran frumos care scopul in lume i a fost sa isi curete si sa isi lumineze inima

Cand eati nelinistit cel ce urmeaza sa fii te cheama la urmatoarea aventura cand esti pe calea potrivita nu ai obstacole ci ai dor drum liber si urmatoarea solutie 

Cand eati nelinistit cel ce urmeaza sa fii te cheama la urmatoarea aventura cand esti pe calea potrivita nu ai obstacole ci ai dor drum liber si urmatoarea solutie 

Potrivnicul acizat in psalmi par cei ce cauta dezvoltarea personala in aceasta lume impotrivindu se dreptului si legii lui dumnezeu iar cel prigonit care cere ajutorul lui dumnezeu este cel ce cauta recuperarea chipului lui dumnezeubin sine sibpe masura ce primeste ajutor si este intarit de dumnezeu se descopera pe sine ca fiu si chip al lui dumnezeu stapanitor si drep luctator al ascultarii de asemanarea fireasca cu dumnezeu drept si ajutator al celor peigonitibpentru dreptatea lui dumnezeu

In momentul in care omul a fost nevoit cu sacrificiul celor vii pentru a ramane viu din cauza caderii dumnezeu s a coborat pana si la aceasta forma de manifestare umana pacatoasa de a sacrifica ceva viu pentru a fi viu si el ca dumnezeu si viata se preface mancare datatoare de viata dar care nu si a pierdut viata din sine si vesnicia ci el fiind in creatie de la inceputul creatiei nu ii este greu sa sfinteasca cele ale sale si sa le invesniceasca pentru a da hrana vesnica celor ramasi in timp cautand pregustarea vesniciei

Dava pecetea lumii de azi pare o movara contra randuielii bisericesti pecetea romana era o povara impotriva integritatii statului legamantului vechi suli totusi pavel a primit binecuvantare sa propovaduiasca libertatea celor robiti sub pecetea statului astfel vedem ca imparatia lui dumnezeu este mult mai cuprinzatoare decat toate limitele drwpturile favilitatile si libera circulare si privilegiile in stat pe care le ofera temporar si efemer aceasta lume care stapaneste timpul dar nu stapaneste vesjicia

Dumnezeu a venit pe pamant cand libertatea de stat a inceput sa fie hlobalizata de imperiul roman si legislatiile lui iar omul comunitatea si statul urmeau sa isi piarda libertatea individuala de a l marturisi pe dumnezeu deci dumnezeu s a induvidualizat in afara statului global si in interiorul subiwctiv al omului al comunitatii al statului prin statul paralel al bisericii in care omul slujeste doar lui dumnezeu si biserica apartine doar lui dumnezeu astfel vedem ca poporul ales era si entuziasmat in afara protectoei statale a lui dumnezeu dar si infricosat de puterea si influenta lui dumnezeu in stat in fata unui imperiu puternic dar si sub povara propriilor inrobiri dar si a elitelor institurltiei religioase culturale si de stat 

Deci doar un invingatoe in lupta vietii cu patimile este capabil de lupta preotiei cel ce nu a cunoscut infrangere in lupta grea si nu l a lasat pe dumnezeu de langa el si sprijinul lui si nu s a dat batut poate fi preot 

De aceea nici desfranatul care a vandut pe dumnezeu si s a dat mortii si s a vandut sibpe sine patimii nu are cum sa tina viata harului in mana stiind ca a cunoscut despartirea de d7mnezeu si a fost invins de patimi

Ori e pacat constient ca este o vanzare a lui dumnezeu mortii este o despartire constienta de viata deci cel impatimit nu are perspectiva vietii vesnice camd stie ca se desparte de viata si ca il minte pe dumnezeu cu o desparyire temporara pentru ca vesnicia nu are intreruperici este una singura dar iuda nu doar ca a fost orbit de temporalitatea despartirii ci si de datoria de a se intoarce la invesnicire si a cazut in propria orbire si lipsa de perspectiva asupra vesniciei

Daca dumnezeu este stapan a toate atunci el se face si stapan al faptelor pe care le face omul si daca dumnezeu este pus in fata unor fapte pottivnoce creatorului se aduce o batjocorire cu propeiile noastre fapte si lucrari inaintea lui dumnezeu care este tavalit prin necuratia pacatelor ca in timpul vanzarii si judecarii doar pentru a oferi ocazia omului sa se intoarca inapoi de la faptele sale si sa il gaseasca pe dumnezeu pe cale si sa nu fie pierdut in ratacirea pacatului astfel si ca fii ai lui dumnezeu luand firea noastra de la dumnezeu injosind aceasta firebprin pacate si folosire neadecvata aducem ofensa direct insusi asemanarii si chipului din om pe care l a reluat asupra sa ca dumnezeu pwntru a outea si cei cazuti sa se urce la cer pe treptele crucii lui dumnezeu 

Un desfranat chiar morti de ar invis nu se fsce preot

Primul care a cerut iertarea pacatelor prin jertfa lui dumnezeu a fost pacatosul de pe cruce si primul care a inteles taina jertfei pe cruce a mantuitorului

Primul care a cerut iertarea pacatelor prin jertfa lui dumnezeu a fost pacatosul de pe cruce si primul care a inteles taina jertfei pe cruce a mantuitorului

Primul care a cerut iertarea pacatelor prin jertfa lui dumnezeu a fost pacatosul de pe cruce si primul care a inteles taina jertfei pe cruce a mantuitorului

Desi pe cruce nespunand multe la inceput amandoi condamnatii il blamau pentru neputinta si nearatare pe fata sau chiar minciuna chiar si din hulele aduse care se auto incriminau unul din condamnati si a dat seama de nevinovatia lui dumnezeu si chiar de dumnezeirea lui in cea mai nefasta forma de umilinta si cel mai lipsit de argument al dumnezeirii lui si totusi cel impreuna patimitor a constientizat propria vina si starea de nevinovatie a co condamnatului de langa el si si a cerut marturisirea si intrarea in imparatia cerului intelegand calea si scopul crucificarii lui dumnezeu si obiectivul lui dumnezeu de a trece prin aceste suferinte asumate pentru a deschide pacatosilor care se pocaiesc imparayia lui dumnezeu

Problema cu pacayele lumesti esta ca elenvor fi spalate abia prin baia trecerii la domnul si abia la judecata cand domnul va acorda iertarea sau sentinta finala cumulata spre bine prin pocainta si fapte bune dara pana atunci sansa oertarii si curatirii si indreptarii sibtrairii cu vrednicie o avem dar judecata chiar si curati ajunsi la ea dumnezeu o indreapta la momentul la care toate se implineac

Barbatul ca sa ajunga la gandul ca se poate dedica unei femei intelege ca precum o patima lasa femeia sa puna stapanire pe inima lui si el trebuia sa ramana cu inima la ea su cu capul atent la calea cea dreapta

Dumnezeu pe cruce s a lasat dus de firescul in care s a adancit omul cu tot cu firea sa si dumnezeu s a dus in stare fireasca de om patimitor dupa si pana la ultimul pacatos care s a osandit singur prun propriile pacate si indepartare de dumnezeu 

De cebnu a folosit dumnezeu puterea in patima? Oare nu este naturala puterea lui dumnezeu nu este fireasca sau este o interventie minunata starea de vindecare? Astfel si omulnin patimile sale daca nu foloseste puterea datatoare de viata pentru a o irosi nu mai savarseste pacatul dumnezeu s a lasat consumat in mod firesc de chinuri fara a o vindeca in calitate de dumnezeu orice indreptare are nevoie de un scop iar indreptarea omului trebuia facuta din moartea la carr a fost osandit de acolo si pana acolo s a lasat dus dumnezeu pe calea pacatelor lumii ca sa arate unde si care sinspre ce se indreapta calea omului fara dumnezeu si pana unde poate intinde dumnezeu mana sa salvatoare celor care doresc mantuire

Vedem ca omul nu mai este dator cu respectarea legii ci devine fericit pentru respectarea legii adica devine lege personala si fericire personala purtator de lege si traitor al legii fata de cel supus legii care doar slujea legii

Prin lasarea mameinin grija fiului si a fiului in grija mamei se arata si infierea umanitatii in grija maicii lui dumnezeu dar si a respectului cu care il responsabilizeaza dumnezeubpe om pentru maica lui dumnezeu si a maicii lui dumnezeu de primitoare in grija a oamenilor ca purtatoare de grija

Ca iona din chit te ai ascuns de dumnezeu dar si acolo suferinta si lipsa lui dumnezeu din sine te a facut sa tizi dupa viata si dupa dumnezeu ca duap aer apa si hrana si ai aflat ca fara un dumnezeu asumat fiintial practic si fizic si social inexistenta lumii te cavarseste si nimic din cel ce stapaneste lumea nu ai reusit sa primesti ci tot al tau a ramas al lumii si nimic fara dumnezeu nu iti apartine si nimic fara dumnezeu nicibo palma de pamant nu ainprimit ci doar ce ti s a oferit din daruire si sacrificiu a ramas al tau nu sa il folosesti ci sa ai grija de el astfel nu e gresita constiinta cersetorilor ca nimic nu e al lor ci doat ce primest in dar te poti bucura de el ca al tau ca ceea ce nu ti se cuvine chiar daca muncesti si mai apoinil detii nu te va satisface cu nimic si nu va echivala eforrul depus in achizitiinare

Vedem ca si dumnezeu a venit pwntru a fave binw pe panant si chiar si yrecand prin chinuri s a asigurat ca tot bine v a lasa in urma iertand nedreptatea si nestiinta celor ce actionaubimpotriva binelui oebiti de noaotea necunostintei binelui deci omul trebuie sa caite descoperirea binelui nu sa astepte sa i se ofere desi e un sentiment normal ontologic satisfacerea acestei nwvoi de bine se implineste prin asumare savarsire si asemanare

Asa cum scopul vietii natjrale pe pamant nu este spre a senindrwpta spre moarte ci de a fi vie de a se perpetua dincolo de moarte in urmatoarea generayie si de a persista in ascultare naturala de ritmil intern evoluand adaptativ la mediu asa si omul evolueaza spre vesnicie adaptandu se la mediu pentru a si asigura transcenderea prin moarte la vesnicie

Deci revendicarea raiului nu este o doar o recompensa pe tru o atitudine impartiala fata de rau ci este o dezcotorosire si o curatire continua de apartenenta la moartea sufleteasca si trupeasca si o decizia steucturala decisiva si totala de a urma unei cai naturale a omului de a reveni la locul sau langa dumnezeu si a se kanifesta in conformitate cu despartirea constienta decizionala si fizica de a se impartasi de aceasta data nu cu moartea ci cu viata si prin libera alegere arbitru decizie ai constiinta de a renunta la moarte pentru a fi viu deci povara mortii desi e una primita ontologic nu este una fiintiala prun creatie si apartenenta la dumnezeu deci urmarea naturala a vietii este calea dinspre moarte decizional spre vesnicie si spre dumnezeu

Problema cu izgonirea din bolta cereasca a ingerilor si izgonirea din rai a oamenilor este ca pedeapsa este similara pentru o incalcare a starii de statornicie in ascultare in legaturi similare si rationamente similare a ingerilor cazuti si a oamenilor cazuti desi nu ne nastem spre osanda si ingerii cazuti nu se permetueaza ci au o stare vesnica in dezaprobare si diferente existential rationale cu randuielile lui dumnezeu omul traiwste aceeasi nedumerire dar nu si necunkstinta ca izgonirea ingerilor o despartire existentiala dar in comparatie cu ingerii omul a fost convins decizional si a decis rational si prin manifestare fizica a unei infruptari cu o existenta otravitoare si desparyitoare de dumnezeu ai au decis sa se otraveasca cu un fruct strain de viata pentru a expefimenta despartirea de dumnezeu in aproximativ paryiala vunostinta de cauza a efectului cauzei si consecintelor acestei despartiri sa se desparta de dumnezeu astfel omul se reintegreaza in apartenenta cu dumnezeu tot decizional si experimwntal si prin manifestare de libera decizie de iesire din aceasta infruptare cu moarte si despartire de dumnezeu dar prin revendicarea lui dumnezeu ca sacrificiu de sine ne asumam o moarte pentru aceasta lume in curatia apartenentei la dumnezeu pentru a ewvendica paradisul pierdut 

48 de reveniri din viitor