48 de atenții înclinate spre plenitudinea descifrabila a înțelegerii
Microparticolele sub atomice sunt imaginea spațiului inițial carbonizat prin lumina divina ce a fost purtat prin creație pana in locul in care s a dezintegrat si se prezintă ca o fotografie statica si carbonizată a locului si spațiului din care a fost dislocat si materializat pentru a participa la creație ca o frunza care s a veștejit si a căzut din copac
De aceea si micro cosmosul si macrocosmosul au lucrări asemănatoare omul aflându-se la mijlocul înțelegerii lor pentru a si da seama ca aflat in mijlocul cosmosului rostul lui este de a afla pe cel ce este dătător de viața sa in găsească in sinea sa si sa împreuna lucreze cu el in scopul Mântuirii sau desăvârșirii vieții sale pentru a trai bucuria veșnica in sânul datatorului de viața si nu in mijlocul existențial ci in afara ei cu cel ce sta la baza reacția dătătoare de viața in veșnicia lui cea dumnezeiască
Cuvântul este o externalizare a unei vibrații cu rațiunea si scopul de a aduna o existența o rațiune cu scopul împreuna lucrarii in ascultarea de Dumnezeu cu scopul de a menține si acuzi mișcarea vieții In sinea ei materia pare a fi o Vibrație care aduna spațiul intr o energie presurizate comportam du se cu un anumit scop deci materia este spațiul condensat intr o forma solida gravitând in jurul ei ca într-un balon rațional dorinta spațiului pus in mișcare de o împreuna mișcare raționale si redacționala in scopul obiectivității unei materii macrolucratoare si împreuna lucrătoare re reacționează la sine si cu sine in scomuri ce perpetuează rațiunea Mișcării intrinseci pana la macrocosmosul ce reflecta aceeași mișcare reacționa a rațiunii dătătoare de viața
De la macro cosmos pana la microcosmos toate se mișcă intr o rațiune cu scopul de a da si menține si folosi viața
Toate plantele si animalele din viața asta fără întâlnirea cu celula dătătoare de viața nu prin viața si celula nu poate fi data din sine in cazul majoritar si dacă se excepta aceasta regula nu se face printr o transfigurare care diferă de cea care inițiază si cea care produce una fără alta nu prin viața si mor scopul lor este dătător de viața așa si cu materia se observa ca adăugând atomi se schimba natura elementeleor si devine alt ceva dar in sine funcționează similar pana la o limita a suportabilității vieții celui ce sta in centru si susține viața si celui ce menține viața dimprejur toate combinațiile având o limita a folosului complex si simplu dar după complexitatea folositoare nu mai exista compatibilitate cu viața la fel si in simplitate de aceea materia este limitată in complexitatea sa de folosul practic al vieții dincolo de particule este un gol energetic si spațiul ne inteles o mișcare a vieții care in sinea ei tot o asemănare a Mișcării dătătoare de viața este o rațiune in scopul vieții care mișcă un spațiu gol pentru a l da spre folosul vieții asta este si materia ascultătoarea a voinței dătătoare de viața a lui Dumnezeu
Plecarea îl împovărează pe om si îl îndepărtează de Dumnezeu dar suferinta il aduce in starea lipsita de valoare si putere a omului asupra corpului sau atunci vede ca la Dumnezeu slava dreptatea si puterea sa nu sunt pentru puterea trupului si a minții in aceasta lume ci scopul sufletului este de a se agata de Dumnezeu ca de o părerea care se înaltă spre cer deasupra neputințelor si slavei acestei lui astfel omul ajuns in neputința minții si a trupului după ce s a încrezut in puterea si slava acestei lumi se ridica din patul morții nu pe aceeași cale a slavei deșarte ci pe calea slavei lui Dumnezeu si a dreptății lui in lume cale căreia i a pus început răstignirea si jertfa ca urcuș către slava învierii duhovnicesti
Sângele martirilor mărturisitori ai datatorului de viața se făcea jertfelnic ul de pe înălțimile mărturisirii pe care păcatele se ridicau pentru a fi mistuite si iertate de dătătorul de viața
David in Psalmului 50 mărturisește alături de nădejde sa si starea straina fata de Dumnezeu ca fiu străin dar plin de nădejde in credința împărat a fost înălțat dar mai presus de inparatia sa a rămas mărturia nădejdea si marturisirea lui despre si către dumnezeul sau si harul de care cu rugăciune se ținea alături de dătătorul de viata
Ca intr un sicriu s a sălășluit spre Întrupare Dumnezeu la Buna-Vestire dătătorul de viața precum in Chivotul legii mărturiile lui Dumnezeu in lume spre Înviere mărturie moarte si înălțare taina lui Dumnezeu fecioara Maria a păstrat
Valorile morale dispar când aproapele invadează libertatea si spațiul personal al aproapelui dar apar când se dăruiesc din sine fără ipoteza de răscumpărare cu o dăruire ca o datorie morala către conlucrarea si inter disciplinarea crestina a relațiilor de socializare pentru ca poate puterea morala si lucrătoare a aproapelui a lucrat când noi eram in neputința astfel dedicarea puterilor individuale pentru o lucrare duhovniceasca înseamnă in același timp un contract de renunțare la dezvoltatoare la drepturi si beneficii lumești acestea revenind ca o mâna cereasca si lumina ce înconjoară faptele morale săvârșite in scopul Mântuirii
Fuga de realitate in libertati imaginare este lipsa dorinței si încrederii in capacitatea aproapelui de a fi om si partener in conlucrarea Mântuirii de aceea între sine si aproape Dumnezeu a pus jertfa pana la moarte pe care aproapele o îndură din cauza neputinței aproapelui de a trai crestineste a viații împărtășită in comun cu oamenii si Dumnezeu
Astfel Dumnezeu s a dăruit pe sine pana dincolo de moarte pentru a l recupera pe cel căzut din cea mai adânca orbire a păcatului atât timp cât cel căzut este dispus sa se ridice ca pe o treapta din propriul abis urmând cea mai mică raza de soare a adevărului vieții lui Dumnezeu care ii străbate inima întristată de lipsa vieții
Dreptul aproapelui începe când onestitatea si respectul reciproc este viu când libertatea unuia invadează asuprește si o robește pe a aproapelui acolo începe datoria de a înapoia aproapelui libertatea personală si bunul dobândit fără drept de aceea libertatea si bunurile personale si eforturile vieții creștine se întrepătrund cu cele ale aproapelui ca aerul caldura si lumina de care ne bucurăm si care ne mențin viața fără discriminare astfel libertatea este ceva ce ne înconjoară la comun si nu este individualizata ca o colivie pe care o micșorăm sau o restrângem in funcție de dispoziția aproapelui de a si compromite propria integritate si dreptul la libertate astfel desfranarea si avortul sunt o consecință a invadării spațiului personal al aproapelui fără a asuma responsabilitatea si respectul comun fata de viața si libertatea aproapelui
In toate structurile bisericii trebuie luate in considerare ctitorul aflat sub temelie la intrare apoi martirul de sub altar pe care se retrăiește in conlucrare jertfa si apoi slujitorii înmormântați in fata bisericii spre răsărit ca un pom care a umbrit si sta de veghe pentru mântuirea si ocrotirea prin continuarea rugăciunii către soarele dătător de viața
In toate eforturile de răscumpărare si menținere a unei demnități si verticalității umane avem datoria sa luam in considerare bivalenta indentitate a victimei celui stăpânit de rău si celui care se lupta cu răul si sa nu devenim cel ce asuprește aproapele aflat in robie in scopul răscumpărării astfel unitatea in credința este cea care ne aduce spre scopul comun spre care ne îndrepta pe cărări diferite in urcusul duhovnicesc si vămile văzduhului in care ne oprim pentru a ne despatimi de poverile drumului acestei vieti care se îndreaptă spre primavara vieții
Romel di. Dobre rug cei afierosit spre grija grecilor ortodocși din pământul binecuvântat cu bun rod apreciat nu de sine ci de vecini deco omul de pe plaiul care se afla sub ascultare datorită evlaviei ortodoxe păstrându si libertatea si integritatea datorită pământului sau grădinii asemănată cu raiul in care ne mărturisim recunoștință si ascultarea fata de credința in dumnezeul creștin ortodox tipic zonei din care primim suflu si trăire folositoare menținerii unei credințe aprinse si vii actualizate de cei mai înaintați in cele duhovnicesti si vecini pe care ii adoptam ca lumini spre lumina cea veșnica
Respectul si onestitatea sunt aspecte ale abordării aproapelui dar si ale dispunerii sinelui spre trăirea realității înconjurătoare felul in care trăim si ne deschidem spre trăire si interiorizare a realității Creează un echilibru fără excese limitări bariere sau lipsa de pe calea fireasca a vieții către Dumnezeu si apropierii lui Dumnezeu de noi felul in care resursele vieții ne stau la dispoziție spre folos depind de respectul si onestitatea fata de sine si fata de aproape si fata de resurse in echilibrul pe care Dumnezeu l a pus in ordinea vieții acest echilibru include si cuprinde si verticalitatea jertfei in scopul dar si in consecințele si circumstanțele Mântuirii
Prin urmare pe cruce si iertarea de pe cruce Dumnezeu chema sufletele oamenilor la împăcare curățare si Învierea pe care a arătat ca nu e a sinelui ci prin lazar arată ca învierea este o nevoie a omului de a fi rechemat omul la viața pe lazar l a chemat la viața si la așteptarea in al doilea mormânt a vieții veșnice si venirii de apoi a lui Dumnezeu trecerea prin iertarea de pe cruce este calea spre mântuire înțelegerea iertării si ieșirea din inconstienta greselii la cunoașterea si recunoașterea lui Dumnezeu ca Mântuitor duce la învierea in sufletul omului a normalității vieții si potențialului ei prin chip si asemănare cu Dumnezeu curatite de păcat si trăite in si împreuna cu asemănarea si chipul lui Dumnezeu
Astfel greșeala personală indiferent dacă cineva ne cere sau convinge sa greșim este o datorie personală de a ne îndrepta pentru ca nu avem nevoie de judecata sau victimizare ci de vindecare si revenire la asemănarea cu Dumnezeu iar tratamentul vindecării diferă pentru cel ce cade si cel ce împinge la cădere si împreuna participare la păcat deci darea vinei nu oferă vindecare ci afunda im necredință căderii si inconstientizarea drumului spre vindecare si revenire in sinea normala in sânul si trăirea alături si împreuna cu Dumnezeu a Mântuirii deci iertarea aproapelui si individualizarea divizării responsabilității prin iertarea aproapelui ne ridica si ne desparte de moartea si mormântul care ne tine legati in firea păcatului
Atunci când cuvântul este asumat cu valoare concretă si completa de adevar fără așteptări ascunse deziluzii sau speculații false sau Pre Concepții despre o eventuala reglare a adevărului din cuvânt vedem ca legarea adevărului pe integritatea cuvântului nu mai Creează așteptări si deziluzii neîndeplinite când concretul este curățat de pleava speculațiilor părerea personală nu mai deviază de la adevarul din cuvânt atașarea de cuvântul deplin adevărat Creează si o curatire a perceperii realității dar si o expunere personală in realitatea exterioara când rugăciunea trece de bariera normei si intra in trăire si ritm fiziologic omul trăiește propriul adevar si își trăiește in deplin potențial de trăire viața oferită spre trăire atunci când Dumnezeu le iarta fapta celor ce ii greșesc osandindu l nu însemna ca ii va prinde atunci când își va reveni in putere spre îndreptarea nedreptățiți către divin ci însuși aceasta iertare cuprinde iertarea protopărinților de păcatul neascultării neștiința acțiunilor este neatenția căderii iar Dumnezeu aștepta îndreptarea spre ascultare si le ierta devierea de la normalitatea vieții concretul învierii oferită omului arată împlinirea nadejdii omului ca Dumnezeu exista in firea omului si îl cheamă la Înviere si viața pe prietenii săi si plânge pentru moartea lor din nădejdea către Dumnezeu ca un fiu pierdut pentru care plânge parintele sau nădăjduind spre întoarcerea la îndreptare de asemene inconstienta așteptări pregătirii si conștientizării întâlnirii cu mântuirea si urmele ei in fire din Moaștele sfinților Creează aparent prin prezentarea cu nevrednicie înaintea zilelor si evenimentelor sfinte in care Dumnezeu se afla prezent oferind oferta Mântuirii nepregătită prin înțelegere si conștientizare a sinelui si nevoilor personale dar si atitudinii înaintea lui Dumnezeu si a urmelor pașilor lui in existența ne pune in poziția de a ne asemăna cu cei care plâng pentru pierderea lui Dumnezeu pe cruce cu cei care cer de la Dumnezeu propria afirmare neînțelegând rostul pe cruce al lui Dumnezeu si cu cei care credeau ca fac o dreptate socială crucificare pe Dumnezeu care nu răspundea nevoilor lor străine de voia lui Dumnezeu
Vânători de evenimente in necunoștință de cauza parțial asumat in urma promovarii media aflați intr un stadiu de inițiere nefinalizat
Pelerinajul sau intrarea in contact cu divinitatea prin mediere fizica mergem conștient pentru întâlnirea tangibila sau cerem iertare ca nu știm ce facem
Învierea lui lazar înaintea învierii proprii asemenea cine-i celei de taina ca Pre închipuire a jertfei nu pentru sine ci pentru iertarea păcatelor arată ca învierea lui Dumnezeu nu s a făcut pentru sine ci pentru reînnoirea firii umane prin jertfa si Înviere ca prieten si apăsător participant jertfitor si jertfelnic prin care Dumnezeu se aduce pe sine spre iertarea păcatelor înaintea oamenilor ce doresc izbăvirea din robia existențiale pe care păcatul o provoacă
Duhul fiului sau nu in fata ci in noi
P s căutarea lui Dumnezeu din cenușă morții lăudându l ne ridicam la slava cu care mintea îl poate cuprinde pe Dumnezeu in împreuna trăire cu cât trăim mai mult bucuria de a l descoperi cu atât trăim bucuria existențial a trăirii in el ca pe o bucurie a auto creatiei in Dumnezeu in împreuna trăire
